stătuleț definitie

5 definiții pentru stătuleț

STĂTULÉȚ, stătulețe, s. n. Diminutiv al lui stat1. – Stat1 + suf. -uleț.
STĂTULÉȚ, stătulețe, s. n. Diminutiv al lui stat1. – Stat1 + suf. -uleț.
STĂTULÉȚ, stătulețe, s. n. Diminutiv al lui stat1 (1); țărișoară. Fondul social al piesei reflectă situația Germaniei din sec. al XVIII-lea, fărîmițată în sute de stătulețe. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 4/4.
stătuléț s. n., pl. stătuléțe
stătuléț s. n., pl. stăluléțe

stătuleț dex

Intrare: stătuleț
stătuleț substantiv neutru