Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
5 definiții pentru stămbar
STĂMBÁR, stămbari, s. m. (Rar) Persoană care face negoț cu stambă. – Stambă + suf. -ar.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
STĂMBÁR, stămbari, s. m. (Rar) Persoană care face negoț cu stambă. – Stambă + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
STĂMBÁR, stămbari, s. m. (Rar) Cel care face negoț cu stambă. E de prin Turnu, fecior de negustoraș stămbar. STANCU, D. 432. Un stămbar tocmai își scotea marfa în pragul dughenii. I. BOTEZ, ȘC. 178.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
stămbár (rar) s. m., pl. stămbári
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
stămbár s. m., pl. stămbári
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
Stămbar dex online | sinonim
Stămbar definitie
Intrare: stămbar
stămbar substantiv masculin
