stârci definitie

40 definiții pentru stârci

STÂRC, stârci, s. m. Nume dat mai multor specii de păsări de baltă cu ciocul, gâtul și picioarele lungi și de obicei cu un smoc de pene pe cap (care se hrănesc cu pește). ◊ Compus: Stârc-cenușiu = bâtlan. – Din sl. strŭkŭ.
STÂRCÍ, stârcesc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. A se strânge, a se ghemui (de frig). 2. Intranz. A amorți, a înțepeni stând, așteptând undeva. 3. Tranz. A strivi un fruct. ◊ Refl. Mărul s-a stârcit. – Din stârc.
STÂRC, stârci, s. m. Nume dat mai multor specii de păsări de baltă cu ciocul, gâtul și picioarele lungi și de obicei cu un smoc de pene pe cap (care se hrănesc cu pește). ◊ Stârc cenușiu = bâtlan. – Din sl. strŭkŭ.
STÂRCÍ, stârcesc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. A se strânge, a se ghemui (de frig). 2. Intranz. A amorți, a înțepeni stând, așteptând undeva. 3. Tranz. A strivi un fruct. ◊ Refl. Mărul s-a stârcit. – Din stârc.
STÎRC, stîrci, s. m. Nume dat mai multor specii de păsări de baltă (care, la noi, trăiesc mai ales în Deltă) cu ciocul, gîtul și picioarele lungi și cu un smoc de pene pe cap: a) stîrcul-mare cenușiu (Ardea cinerea); b) stîrcul-alb nobil (Egretta alba); c) stîrcul-galben (Ardeola ralloides); d) stîrcul-purpuriu (Ardea purpurea); e) stîrcul-pitic (Ardetta minuta). Acolo era atunci și locul de adunare a stîrcilor, albi ca omătul, care se cheamă egrete, din pricina flamurii subțiri a moțului lor. SADOVEANU, Î. A. 200. Stîrcul plecă, se înălță în slava cerului, trecu preste mări, preste văi, dealuri și munți nenumărați. MARIAN, O. II 327. Un biet stîrc jerpelit, ciufulit, golaș, șchiop și chior ieși din codirla unde ședea pitulit. POPESCU, B. I 20.
STÎRCÍ, stîrcesc, vb. IV. 1. Refl. A se ghemui, a se strînge ghem, a se zgîrci, a se închirci. Tremurau de frig de le clănțăneau dinții în gură... Se stîrciseră de se făcuseră covrig de frig. ISPIRESCU, U. 87. Trage un vînt rece «de ustură»... Eu mă stîrcesc într-un colțișor fără de a crîcni. RUSSO, O. 152. 2. Intranz. A sta nemișcat așteptînd, a aștepta mereu; p. ext. a cerși, a se milogi. Îl cunoșteau acum toți de cînd stîrcea pe la uși. C. PETRESCU, C. V. 127.
stârc s. m., pl. stârci
!stârc-cenușíu (bâtlan) s. m., pl. stârci-cenușíi
!stârc-de-noápte (pasăre) s. m., pl. stârci-de-noápte
stârcí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârcésc, imperf. 3 sg. stârceá; conj. prez. 3 să stârceáscă
stârc s. m., pl. stârci
stârc cenușíu s. m. + adj.
stârcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârcésc, imperf. 3 sg. stârceá; conj. prez. 3 sg. și pl. stârceáscă
STÂRC s. (ORNIT.) 1. stârc cenușiu (Ardea cinerea) = bâtlan, (reg.) ceapur, gâtlan, pescar; stârc purpuriu (Ardea purpurea) = bâtlan roșiatic, bâtlan roșu, stârc roșu, (reg.) bâtlan scorțișor, bâtlan scorțișoriu, ceapur roșu, ciaclă-de-trestie, ciaclă-roșie, gac-roșu; stârc roșu v. stârc purpuriu. 2. (Ardeola ralloides) (reg.) bâtlan galben. 3. stârc alb (Egretta alba) = egretă, (rar) erodiu alb, erodiu mare, (reg.) bâtlan alb, ceapur mare, stârc bălan. 4. stârc mic (Ixobrychus minutus) = stârc-pitic, (pop.) scrofiță; stârc pitic (Ixobrychus minutus) v. stârc mic. 5. stârc-de-noapte (Nycticorax nycticorax) = (reg.) cuacă, stârc-cenușiu-de-noapte, stârc-cenușiu-mic.
STÂRC s. v. barză, cocostârc.
STÂRC ALB MÍC s. v. bâtlan mic.
STÂRC BĂLÁN s. v. egretă, stârc alb.
STÂRC-CENUȘIU-DE-NOÁPTE s. v. stârc-de-noapte.
STÂRC-CENUȘIU-MÍC s. v. corb-de-noapte, stârc-de-noapte.
STÂRC-DE-NOÁPTE s. v. bou-de-baltă.
STÂRC-PITÍC s. v. bâtlănaș.
STÂRCÍ vb. v. chirci, contracta, ghemui, închirci, strânge, zgârci.
stîrc (-ci), s. m.1. Bîtlan (Ardea alba, A. cinerea, A. purpurea, A. garzetta). – 2. (Banat, Olt.) Barză (Ciconia alba). – Mr. stircu „barză”. Sl. strŭkŭ (Cihac, II, 362; Conev 55), cf. bg. stărk și cocostîrc. – Der. stîrci, vb. refl. (a se ghemui); stîrciog, s. m. (Olt., stîrc; axul depănătoarei).
STÂRC ~ci m. Pasăre de baltă migratoare, asemănătoare cu barza, dar de talie mai mică, care se hrănește cu pește. /<sl. struku
A STÂRCÍ ~ésc intranz. (despre ființe) A sta fără rost sau așteptând ceva. ~ la poartă. /Din stârc
A SE STÂRCÍ mă ~ésc intranz. (despre ființe) A se strânge ghem (din cauza frigului); a se zgârci; a se zgribuli. /Din stârc
bătlan m. Mold. pasăre de baltă, numită în Muntenia stârc. [Pentru băltan = de baltă].
stârc m. numele bâtlanului și al berzei (v. cocostârc). [Slav. STRŬCŬ, barză].
stârcì v. a se pitula ghemuindu-se: se stârcise de se făcuse ghem de frig ISP. [Lit. a- se ghemui ca stârcul: imagine luată din apucăturile acestei păsări, care stă pitulată ceasuri întregi pe malul apelor, pândindu-și prada].
stîrc m. (vsl. strŭkŭ, barză; bg. štrŭk, sîrb. štrk, rus. sterh, d. germ. storch; ung. eszterág, barză; alb. stărkiok, cloacă. V. cocostîrc). Bîtlan. Ban. Olt. Barză.
stîrcésc (mă) v. refl. (d. stîrc, pin aluz. la ținuta stîrculuĭ, cu capu tras între aripĭ). Mă tupilez, mă gheboșesc, mă strîng, mâ ghemuĭesc, mă cimpesc: un rîs sta stîrcit la pîndă (Od. Psevd. 222), oamenĭ stîrcițĭ de frig (VR. 1927, 2, 203). V. chircesc.
stârc-cenușiu-de-noapte s. v. STÎRC-DE-NOAPTE.
stârc-cenușiu-mic s. v. CORB-DE-NOAPTE. STÎRC-DE-NOAPTE.
stârc-de-noapte s. v. BOU-DE-BALTĂ.
stârc-pitic s. v. BÎTLĂNAȘ.
STÎRC s. (ORNIT.) 1. stîrc cenușiu (Ardea cinerea) = bîtlan, (reg.) ceapur, gîtlan, pescar; stîrc purpuriu (Ardea purpurea) = bîtlan roșiatic, bîtlan roșu, stîrc roșu, (reg.) bîtlan scorțișor, bîtlan scorțișoriu, ceapur roșu, ciaclă-de-trestie, ciaclă-roșie, gac-roșu; stîrc roșu (Ardea purpurea) = bîtlan roșiatic, bîtlan roșu, stîrc purpuriu, (reg.) bîtlan scorțișor, bîtlan scorțișoriu, ceapur roșu, ciaclă-de-trestie, ciaclă-roșie, gac-roșu. 2. (Ardeola ralloides) (reg.) bîtlan galben. 3. stîrc alb (Egretta alba) = egretă, (rar) erodiu alb, erodiu mare, (reg.) bîtlan alb, ceapur mare, stîrc bălan. 4. stîrc mic (Ixobrychus minutus) = stîrc pitic, (pop.) scrofiță; stîrc pitic (Ixobrychus minutus) = stîrc mic, (pop.) scrofiță. 5. stîrc-de-noapte (Nycticorax nycticorax) = (reg.) cuacă, stîrc-cenușiu-de-noapte, stîrc-cenușiu-mic.
stîrc s. v. BARZĂ. COCOSTÎRC.
stîrc alb mic s. v. BÎTLAN MIC.
stîrc bălan s. v. EGRETĂ. STÎRC ALB.
stîrci vb. v. CHIRCI. CONTRACTA. GHEMUI. ÎNCHIRCI. STRÎNGE. ZGÎRCI.

stârci dex

Intrare: stârc
stârc substantiv masculin
Intrare: stârci
stârci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: stârc-de-noapte
stârc-de-noapte substantiv masculin
Intrare: stârc-cenușiu-mic
stârc-cenușiu-mic substantiv masculin
Intrare: stârc-cenușiu-de-noapte
stârc-cenușiu-de-noapte substantiv masculin
Intrare: stârc-cenușiu
stârc-cenușiu substantiv masculin