Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru st├ónjinel

ST├éNJEN├ëL, st├ónjenei, s. m. Nume dat mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi ├«n form─â de sabie ╚Öi cu flori mari, violete, albastre, albe sau galbene; iris, st├ónjen (Iris). [Var.: (pop.) st├ónjin├ęl s. m.] ÔÇô St├ónjen + suf. -el.
STÂNJINÉL s. m. v. stânjenel.
ST├éNJEN├ëL, st├ónjenei, s. m. Nume dat mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi ├«n form─â de sabie ╚Öi cu flori mari, violete, albastre, albe sau galbene; iris, st├ónjen (Iris). [Var.: (pop.) st├ónjin├ęl s. m.] ÔÇô St├ónjen + suf. -el.
STÂNJINÉL s. m. v. stânjenel.
ST├ÄNJEN├ëL, st├«njenei, s. m. (╚śi ├«n forma st├«njinel) Plant─â erbacee peren─â cu frunze lungi ca ni╚Öte s─âbii ╚Öi cu flori mari, violete, galbene sau albe; cre╚Öte de la sine sau este cultivat─â ca plant─â ornamental─â (Iris); st├«njen2, iris. La un geam deschis spre trandafiri ├«n flac─âri, spre dulcea mireasm─â abia sim╚Ťit─â a st├«njineilor viole╚Ťi, sta r─âzimat─â ├«n coate o fat─â. SADOVEANU, M. 106. Ca un albastru c├«mp de st├«njinei E cerul calm, catifelat de rou─â. D. BOTEZ, P. O. 30. ÔÇô Variant─â: st├«njin├ęl, stinjinei ╚Öi (rar) st├«njineli (C. PETRESCU, R. DR. 70). s. m.
STÎNJINEL s. m. v. stînjenel.
st├ónjen├ęl s. m., pl. st├ónjen├ęi, art. st├ónjen├ęii
st├ónjen├ęl s. m., pl. st├ónjen├ęi, art. st├ónjen├ęii
ST├éNJEN├ëL s. v. r─â╚Ťi╚Öoar─â.
ST├éNJEN├ëL s. (BOT.) 1. (Iris germanica) iris, st├ónjen, (reg.) ceap─â, coco╚Ö, coco╚Öel, crin, lilie, lilion, paparig─â, sabie, speteaz─â, st├ónjeni╚Ť─â, tulipan, coada-coco╚Öului, cosi╚Ťa-fetelor, floare-v├ón─ât─â, frunz─â-lat─â, iarb─â-lat─â. 2. (Iris variegata) iris, st├ónjen, (reg.) lilion-p─âs─âresc. 3. (Iris pseudacorus) iris, st├ónjen de balt─â, st├ónjen galben, (reg.) speteaz─â, spetegioar─â, crin-de-ap─â, crin-galben, lilie-galben─â.
STÂNJENÉL ~i m. 1) Plantă erbacee decorativă cultivată pentru florile ei mari, violete, albastre, galbene sau albe, folosită în farmaceutică și parfumerie; iris. 2) Floare a acestei plante. /stânjen + suf. ~el
stânjenei m.. pl. plantă de ornament ale cârii foi imită latul săbiei, iar florile-i mari și frumoase coloarea liliacului (Iris germanica). [Diminutiv din stânjen și numit astfel după lunga-i tulpină].
st├«njin├ęl m., pl. e─ş (d. st├«njin). O plant─â erbacee iridee cu r─âd─âcina foarte c─ârnoas─â, cu frunzele ca ni╚Öte s─âbi─ş ╚Öi cu florile liliachi─ş cu petale mar─ş at├«rn─âtoare, originar─â din sudu Germanii─ş (iris germanica). R─âd─âcina unu─ş fel de st├«njinel (iris florentina) se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ca vomitiv ╚Öi catartic supt numele de r─âd─âcin─â de mic╚Öunea. ÔÇô ├Än Ial. speteaz─â. V. r─â╚Ťi╚Öoar─â.
ST├ÄNJENEL s. (BOT.) 1. (Iris germanica) iris, st├«njen, (reg.) ceap─â, coco╚Ö, coco╚Öel, crin, lilie, lilion, paparig─â, sabie, speteaz─â, st├«njeni╚Ť─â, tulipan, coada-coco╚Öului, cosi╚Ťa-fetelor, floare-v├«n─ât─â, frunz─â-lat─â, iarb─â-lat─â. 2. (Iris variegata) iris, st├«njen, (reg.) lilion-p─âs─âresc. 3. (Iris pseudacorus) iris, st├«njen de balt─â, st├«njen galben, (reg.) speteaz─â, spetegioar─â, crin-de-ap─â, crin-galben, lilie-galben─â.
st├«njenel s. v. R─é╚ÜI╚śOAR─é.
st├ónjen├ęl s. m. (lb. vorbit─â) Securist ÔŚŐ ÔÇ×St├ónjeneii st─âteau ├«n╚Öira╚Ťi pe traseul lui Ceau╚Öescu. St├ónjenei, adic─â ┬źflori┬╗ (ce-or fi stricat bietele flori?) verticale, rigide, ├«n plus ╚Öi albastre, precum ┬źculorile securit─â╚Ťii┬╗.ÔÇŁ Al. Niculescu ├«n Ap. 8/95 p. 15 (din st├ónjen + -el)
IRIS L., STÎNJENEL, fam. Iridaceae. Gen originar din zonele temperate ale Asiei, din America de N, nordul Africii și Europa, peste 150 specii, cu rizomi sau bulbi. Flori (un ovar cu un stil simplu, 3 stigmate de aceeași formă și culoare cu foliolele periantului, 3 stamine) cu miros delicat, divers colorate, apar dintr-un înveliș pergamentos. Periantul este format din 6 foliole; 3 interne, mai mici, îndreptate în sus, semicurbate spre mijlocul florii și 3 externe; mai mari decît primele, îndoite în afară de la mijloc. Frunze, enziforme.
st├ónjenel, st├ónjenei s. m. (iron.) securist, lucr─âtor al Securit─â╚Ťii.

Stânjinel dex online | sinonim

Stânjinel definitie

Intrare: stânjenel
stânjinel
stânjenel substantiv masculin