stâncărie definitie

6 definiții pentru stâncărie

STÂNCĂRÍE, stâncării, s. f. Îngrămădire, mulțime de stânci; regiune cu stânci. – Stâncă + suf. -ărie.
STÂNCĂRÍE, stâncării, s. f. Îngrămădire, mulțime de stânci; regiune cu stânci. – Stâncă + suf. -ărie.
STÎNCĂRÍE, stîncării, s. f. Mulțime de stînci; îngrămădire de stînci, regiune cu stînci. Vîntul aluneca pe văi și se năpustea vîjîind între buzele de stîncărie, pe calea apelor. DUMITRIU, V. L. 55. Luna aproape plină s-a înălțat din răsărit... descoperind ca dintr-o pîclă stîncăriile albe de deasupra Sorocii. SADOVEANU, N. P. 335. De ambele laturi ale căii, stîncăria revoluțiilor primare doarme în blocuri, dîndu-ți iluziunea unei turme în repaos. GALACTION, O. I 29.
stâncăríe s. f., art. stâncăría, g.-d. art. stâncăríei; pl. stâncăríi, art. stâncăríile
stâncăríe s. f., art. stâncăría, g.-d. art. stâncăríei; pl. stâncăríi, art. stâncăríile
STÂNCĂRÍE ~i f. 1) v. STÂNCĂRAIE. 2) Loc unde este o îngrămădire de stânci; zonă stâncoasă. /stâncă + suf. ~ărie

stâncărie dex

Intrare: stâncărie
stâncărie substantiv feminin