Definiția cu ID-ul 508495:
spînzurá (-r, -át), vb. –
1. A atîrna, a agăța. –
2. A-și pune ștreangul de gît. –
3. A sta atîrnat, suspendat. –
4. A depinde. –
5. (
Refl.) A se agăța, a se prinde, a se apuca de un obiect mai înalt. –
6. (
Refl.) A cheltui fără rost. –
Mr. (a)spindur(are),
megl. spinzur(ari).
Lat. pendĕre, prin intermediul unei
der. mai puțin clară; *pendiāre (Pușcariu 1623), care pare dificil; *pendŭlāre (Meyer, Alb. St., IV, 74), care nu ar fi posibil; *expendĭolāre (Pascu, I, 159; Candrea; Scriban;
cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 286 și Tiktin),
cf. it. penzolare, care se potrivește fonetic dar pare greu de admis în
lat. Uz general (ALR, I, 288).
Der. spînzurat,
adj. (atîrnat, agățat;
s. m., poznaș, ștrengar); spînzurătoare,
s. f. (instrument de spînzurat, furci).
Spânzura dex online | sinonim
Spânzura definitie