SPUZÍ, spuzesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) umple de bubulițe; p. gener. a (se) acoperi, a (se) umple de... 2. Intranz. Fig. A se produce, a se ivi, a apărea în număr mare. – Din spuză.

SPUZÍ, spuzesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) umple de bubulițe; p. gener. a (se) acoperi, a (se) umple de... 2. Intranz. Fig. A se produce, a se ivi, a apărea în număr mare. – Din spuză.

SPUZÍ, spuzesc, vb. IV. 1. Refl. A avea o erupție pe piele, a se umple de bubulițe. Spuzi-s-ar să se spuzească de calic și blestemat. GORJAN, H. IV 76. ◊ Tranz. Și-a petrecut restul nopții într-o sală de așteptare cu bănci tari și cu o lampă fumegoasă, care i-a spuzit marginea pleoapelor. C. PETRESCU, O. P. I 45. ♦ Fig. A se acoperi, a se umple de... Ramurile se spuzesc cu floricele albe și roșcățele. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. 2. Intranz. Fig. A se ivi, a se produce în număr mare. A suflat vîntul de primăvară, au încolțit mugurii, a dat frunza, au spuzit florile, a legat iarăși rodul. DELAVRANCEA, A. 34.

spuzí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spuzésc, imperf. 3 sg. spuzeá; conj. prez. 3 să spuzeáscă

spuzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spuzésc, imperf. 3 sg. spuzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. spuzeáscă

A SPUZÍ ~ésc 1. tranz. A face să se spuzească. 2. intranz. fig. (despre obiecte răspândite pe anumite suprafețe) A apărea în număr mare. /Din spuză

A SE SPUZÍ mă ~ésc intranz. 1) (mai ales despre piele și mucoase) A se acoperi cu bășicuțe și bubulițe. 2) fig. A se umple pe toată suprafața. Pomii se ~esc cu flori. /Din spuză

spuzì v. refl. a face un fel de arsuri la buze.

spuzésc v. tr. (d. spuză). Produc un fel de beșicute pe pele: frigurile spuzesc pelea. V. refl. Mi s’aŭ spuzit buzele.