Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru spumegai

SPUMEG├ü, sp├║meg, vb. I. Intranz. 1. (Despre lichide; la pers. 3) A face spume (1) (├«n urma agit─ârii, a unei reac╚Ťii etc.); a fi plin de spum─â; a spuma. 2. (Despre animale, mai ales despre cai; la pers. 3) A se acoperi de spum─â (3), a face cl─âbuci la gur─â; a spuma. ÔŚŐ Expr. A spumega de furie (sau de m├ónie) = a fi foarte m├óniat. 3. Fig. A fi exuberant, a clocoti de via╚Ť─â. ÔÇô Din spum─â (dup─â fumega).
SPUMEG├üI s. n. (Rar) Spum─â murdar─â, ur├ót─â. ÔÇô Din spum─â (dup─â mucegai, putregai).
SPUMEG├ü, sp├║meg, vb. I. Intranz. 1. (Despre lichide; la pers. 3) A face spume (1) (├«n urma agit─ârii, a unei reac╚Ťii etc.); a fi plin de spum─â; a spuma. 2. (Despre animale, mai ales despre cai; la pers. 3) A se acoperi de spum─â (3), a face cl─âbuci la gur─â; a spuma. ÔŚŐ Expr. A spumega de furie (sau de m├ónie) = a fi foarte m├óniat. 3. Fig. A fi exuberant, a clocoti de via╚Ť─â. ÔÇô Din spum─â (dup─â fumega).
SPUMEG├üI s. n. (Rar) Spum─â murdar─â, ur├ót─â. ÔÇô Din spum─â (dup─â mucegai, putregai).
SPUMEG├ü, sp├║meg, vb. I. Intranz. 1. (Despre ape) A face spume, a fi plin de spume; a spuma. Spumeg├«nd se bate Dun─ârea de maluri, Caicul porne╚Öte, cl─âtinat pe valuri. IOSIF, V. 78. Eu nu ╚Ťi-a╚Ö dori vreodat─â s─â ajungi s─â ne cuno╚Öti, Nici ca Dun─ârea s─â-nece spumeg├«nd a tale o╚Öti. EMINESCU, O. I 147. Nalt─â e st├«nca, marea-i ad├«nc─â! Spumeg─â valul jos clocotind! ALECSANDRI, O. 122. ÔŚŐ Tranz. fact. V├«sla╚Öi cari cu lope╚Ťile spumeg─â fa╚Ťa apei. ODOBESCU, S. III 110. 2. (Mai ales despre cai) A face cl─âbuci la gur─â, a se acoperi de spum─â pe corp (├«n urma unui efort). Nebun se duce calul de spaim─â spumeg├«nd... ╚śi lupii dup─â d├«nsul alearg─â tot url├«nd. ALECSANDRI, P. III 243. Tr─âsura... mergea at├«t de r─âpide, ├«nc├«t roatele sf├«r├«iau, iar caii spumegau de sudoare. NEGRUZZI, S. I 294. Arm─âsarii spumega, Fr├«iele ╚Öi le mu╚Öca. ANT. LIT. POP. I 509. ÔŚŐ Expr. (Despre oameni) A spumega de furie (sau de m├«nie) = a fi m├«nios (sau furios) din cale-afar─â. Sultanul turcilor turba ╚Öi spumega de m├«nie. ISPIRESCU, M. V. 32. Zmeul, spumeg├«nd de m├«nie, ├«i amenin╚Ť─â cu un toiag... ╚Öi ├«i ├«mpietri pe dat─â. POPESCU, B. II 92. 3. Fig. A fi exuberant, a clocoti de via╚Ť─â. ÔŚŐ Tranz. (Neobi╚Önuit) Via╚Ťa care se zb─âtuse ├«n R├«ureni at├«tea zile se readunase ├«nd├«rjit─â ╚Öi spumega c├«ntece, chef ╚Öi chiote. GALACTION, O. I 262.
SPUMEGÁI s. n. (Neobișnuit) Spumă. [Apa] se scurgea în spumegai de sînge. GALACTION, O. I 44.
spumegá (a ~) vb., ind. prez. 3 spúmegă
spumegái (rar) s. n.
spumegá vb., ind. prez. 3 sg. spúmegă
spumegái s. n.
SPUMEGÁ vb. a spuma, (rar) a clăbuci. (Valurile ~; caii ~.)
A SPUMEG├ü sp├║meg intranz. 1) (despre lichide) A face spum─â (├«n urma unei mi╚Öc─âri rapide sau a unei reac╚Ťii); a se ├«nspuma. 2) (mai ales despre cai) A se acoperi de spum─â. ÔŚŐ ~ de m├ónie (sau de furie) a fi foarte m├ónios; a cl─âbuci. /Din spum─â
spumeg├á v. 1. a face spum─â: spumeg─â vinul ├«n pahare; 2. fig. a clocoti: unde spumeg─â desfr├óul ├«n mi╚Öc─âri ╚Öi ÔÇÖn cuvinte EM. [Forma╚Ťiune analogic─â dup─â fumeg├á].
sp├║meg, a -├í v. intr. (d. spum─â, ca fumeg d. fum sa┼ş d. lat *sp├║migo, -├íre, de unde ╚Öi sp. espumear). Pac spume: valurile, vinu spumeg─â. Fig. Clocotesc: spumeg─â desfr├«u, oratoru spumeg─â de furie. ÔÇô ╚śi aspumez (Vech─ş). Ca neol. spum├ęz (dup─â lat. spumare ╚Öi fr. ├ęcumer).
SPUMEGA vb. a spuma, (rar) a cl─âbuci. (Valurile ~; caii ~.)
spumega, spumeg v. i. (er.) a ejacula.

Spumegai dex online | sinonim

Spumegai definitie

Intrare: spumega
spumega verb grupa I conjugarea I
Intrare: spumegai
spumegai substantiv neutru