Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru sprincean─â

SPR├éNCE├üN─é, spr├óncene, s. f. 1. Fire de p─âr scurte ╚Öi dese crescute ├«n linie arcuit─â deasupra orbitei ochiului (pentru a ├«mpiedica scurgerea transpira╚Ťiei ├«n ochi). ÔŚŐ Expr. A ├«ncre╚Ťi (sau a ├«ncrunta) spr├óncenele = a fi posomor├ót sau nemul╚Ťumit. A ridica spr├óncenele (sau din spr├óncene) = a privi mirat, a ar─âta surprindere, nedumerire sau nemul╚Ťumire. A se uita (sau a p├óndi) pe sub spr├óncene = a se uita pe furi╚Ö. A alege pe (sau dup─â) spr├óncean─â = a alege ce e mai bun, mai pre╚Ťios etc. A fi cu ochi ╚Öi cu spr├óncene = a fi prea exagerat, prea b─ât─âtor la ochi, prea evident (pentru a putea fi t─âg─âduit). 2. Fig. Muchie, culme, creast─â, coam─â (de deal). 3. Fig. Margine, poal─â; f├ó╚Öie (de lumin─â). [Var.: sprince├ín─â s. f.] ÔÇô Probabil lat. *supercina (< supercilia + gena).
SPRINCEÁNĂ s. f. v. sprânceană.
SPR├éNCE├üN─é, spr├óncene, s. f. 1. Fire de p─âr scurte ╚Öi dese crescute ├«n linie arcuit─â deasupra orbitei ochiului (pentru a ├«mpiedica scurgerea transpira╚Ťiei ├«n ochi). ÔŚŐ Expr. A ├«ncre╚Ťi (sau a ├«ncrunta) spr├óncenele = a fi posomor├ót sau nemul╚Ťumit. A ridica spr├óncenele (sau din spr├óncene) = a privi mirat, a ar─âta surprindere, nedumerire sau nemul╚Ťumire. A se uita (sau a p├óndi) pe sub spr├óncene = a se uita pe furi╚Ö. A alege pe (sau dup─â) spr├óncean─â = a alege ce e mai bun, mai pre╚Ťios etc. A fi cu ochi ╚Öi cu spr├óncene = a fi prea exagerat, prea b─ât─âtor la ochi, prea evident (pentru a putea fi t─âg─âduit). 2. Fig. Muchie, culme, creast─â, coam─â (de deal). 3. Fig. Margine, poal─â; f├ó╚Öie (de lumin─â). [Var.: sprince├ín─â s. f.] ÔÇô Probabil lat. *supercina (< supercilia + gena).
SPRINCEÁNĂ s. f. v. sprânceană.
SPRINCEÁNĂ s. f. v. sprînceană.
SPR├ÄNCE├üN─é, spr├«ncene s. f. 1. Linie arcuit─â deasupra orbitei ochiului, format─â din fire de p─âr scurte ╚Öi dese. Ochii fetei luceau neast├«mp─âra╚Ťi de sub spr├«ncene, sc─âp─âr├«nd ├«n b─âtaia focului. SADOVEANU, O. VI 247. ╚śi spr├«ncenele arcate fruntea alb─â i-o ├«ncheie. EMINESCU, O. I 79. Spr├«ncenele dumitale... C├«nd le sui, c├«nd le cobori, Din picioare m─â dobori. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 24. ÔŚŐ Expr. A ridica spr├«ncenele (sau din spr├«ncene) = a privi mirat, a ar─âta mirare, surprindere sau nemul╚Ťumire, m├«nie. Apoi, ridic├«nd spr├«ncenele negre ╚Öi stufoase, ├«l ├«ntreb─â. DUMITRIU, N. 114. Ridic─â din spr├«ncene, surprins─â. C. PETRESCU, C. V. 168. (Cu alt─â construc╚Ťie) Toma se opri locului cu spr├«ncenele u╚Öor ridicate a nedumerire. CAMIL PETRESCU, O. I 36. A ├«ncre╚Ťi (sau a ├«ncrunta) spr├«ncenele (sau din spr├«ncene) = a se posomor├«, a se ├«ncrunta, a lua o ├«nf─â╚Ťi╚Öare nemul╚Ťumit─â. Mihu ├«╚Öi ├«ncrunt─â spr├«ncenele ╚Öi-╚Öi ├«ntoarse o ureche c─âtre boier. SADOVEANU, O. VII 169. Toate-au fost cum au fost, zise mo╚Ö Nichifor, ├«ncre╚Ťind din spr├«ncene ╚Öi o╚Ťer├«ndu-se... a╚Öa-i c─â nu-i securea? CREANG─é, P. 125. A se uita (sau a p├«ndi) pe sub spr├«ncene = a privi cu ne├«ncredere, pe ascuns, pe furi╚Ö. Se uit─â la mine pe sub spr├«ncene. STANCU, D. 28. A alege pe (sau dup─â) spr├«ncean─â = a alege ce e mai bun, mai pre╚Ťios (sau ceea ce se consider─â, ├«n chip subiectiv, a fi astfel). Oastea... o ├«nfiin╚Ť─â tot din oameni unul ╚Öi unul, ale╚Öi pe spr├«ncean─â. ISPIRESCU, M. V. 5. Scoase pe sofragiu ╚Öi pe stolnic sub cuv├«nt de m├«nc─âtorie ╚Öi puse, ├«n locul lor, pe al╚Ťii ale╚Öi de d├«nsul dup─â spr├«ncean─â. FILIMON, C. 119. S─â-mi aleg batalioane Pe spr├«ncean─â ÔÇô tot de zmei. BOLLIAC, O. 180. A fi cu ochi ╚Öi cu spr├«ncene = a fi prea b─ât─âtor la ochi, prea evident (pentru a mai putea fi t─âg─âduit); a fi cusut cu a╚Ť─â alb─â. 2. Fig. Parte mai ridicat─â a unui loc; muchie, culme, creast─â, coam─â (de deal). Aveau nem╚Ťii o c─â╚Ťea de mitralier─â... chiar la gardul de s├«rm─â ghimpat─â, dup─â o spr├«ncean─â de d├«mb. MIRONESCU, S. A. 119. Bateria c─âl─âre╚Ťilor... izbute╚Öte a se a╚Öeza pe spr├«nceana dealului din fa╚Ťa podului. ODOBESCU, S. III 601. 3. Fig. Petic, bucat─â, f├«╚Öie. Via╚Ťa lor a urmat ├«nainte... ├«n z─âvoiul cel plin de taine, sub spr├«nceana p─âdurii peste care se z─âreau ├«n fund mun╚Ťii ├«n ve╚Önica lor cea╚Ť─â. SADOVEANU, O. VIII 143. ÔÖŽ F├«╚Öie de lumin─â. V. gean─â. Spr├«nceana ├«ns├«ngerat─â a soarelui se ├«neac─â ├«n apa viorie a m─ârii, la asfin╚Ťit. BART, E. 118. ÔÇô Variant─â: (Mold.) sprincean─â (BUJOR, S. 81, ALECSANDRI, T. I 158, NEGRUZZI, S. I 168) s. f.
spr├ónce├ín─â s. f., g.-d. art. spr├ónc├ęnei; pl. spr├ónc├ęne
spr├ónce├ín─â s. f., g.-d. art. spr├ónc├ęnei; pl. spr├ónc├ęne
SPRÂNCEÁNĂ s. 1. (ANAT.) (înv.) sufruncea. (Are ~ene stufoase.) 2. bucată, fâșie, limbă, petic. (O ~ de pădure.) 3. (GEOGR.) coamă, creastă, creștet, culme, muchie, spinare, (pop.) culmiș. (~ muntelui.)
SPRÂNCEÁNĂ s. v. dâră, dungă, fascicul, fâșie, rază, trâmbă.
sprince├ín─â (-├ęne), s. f. ÔÇô 1. Fire de p─âr crescute ├«n linie arcuit─â deasupra ochiului. ÔÇô 2. Muche, contrafort. ÔÇô 3. Bombeu, v├«rf de ├«nc─âl╚Ť─âminte. ÔÇô Var. spr├«ncean─â. Mr. supr─âcean─â. Lat. *supercenna ├«n loc de *supergenna, cf. gean─â ╚Öi sp. sobrece├▒o (Batistti, II, 953; cf. Cipariu, Gram., 48; Cihac, I, 107). Urma╚Öul rom., *spricean─â (cf. mr.), a primit un infix nazal, ca ├«n port. sobrancelha; ├« ├«n loc de i este recent, pu╚Ťin r─âsp├«ndit ╚Öi pare s─â r─âspund─â unei preocup─âri de armonie vocalic─â, ca de ex. ├«n obrinteal─â ÔÇ║ obr├«nteal─â. ├Än general se propune etimonul lat. superc─şlium (Hasdeu, Cuv. din B─âtr├«ni, I, 111; Pu╚Öcariu 1629; Tiktin; REW 8459; Candrea), care pare mai dificil fonetic ╚Öi care, ├«n orice caz, necesit─â ipoteza unei contamin─âri cu gean─â. Confuzia cu sufruncea (╚śeineanu, Semasiol., 105; Meyer, Alb. St., IV, 120; Tiktin) nu pare posibil─â. Dup─â Byck-Graur, 21, i din sprincean─â se explic─â prin influen╚Ťa pl. Uz general (ALR, I, 21). ÔÇô Der. sprincenat, adj. (cu spr├«ncene mari).
SPR├éNCE├üN─é ~├ęne f. 1) (la om) Fiecare dintre cele dou─â dungi arcuite de p─âr de deasupra ochilor. ÔŚŐ A ├«ncrunta (sau a ├«ncre╚Ťi) ~enele (sau din ~ene) a manifesta sup─ârare, dispozi╚Ťie rea. A privi (sau a se uita) pe sub ~ene a privi ├«ncruntat. A alege pe (sau dup─â) ~ a alege ce este mai frumos, mai bun etc. Ale╚Öi (ca) pe ~ ar─âto╚Öi, chipe╚Öi. 2) Extremitate superioar─â alungit─â a unui deal sau munte; creast─â; culme; coam─â. 3) fig. Por╚Ťiune lung─â ╚Öi ├«ngust─â; ╚Öuvi╚Ť─â. [G.-D. spr├óncenei] /<lat. supercina
sprince├ín─â f., pl. ene (lat. supercilia, pl. lu─ş supercilium, spr├«ncean─â, de unde sÔÇÖa f─âcut *spreceal─şe, apo─ş dup─â gean─â, *spricean─â ╚Öi apo─ş sprincean─â [ca pg. sobrancelha], nu numa─ş de c├«t supt infl. lu─ş fruncea; it. sopraciglio, pv. sobrecilh, -celh, -cilha, fr. sourcil, pg. sobrancelha). ╚śir de per─ş a╚Öeza╚Ť─ş pe arcada ochiulu─ş ca s─â ├«mpedece sudoarea de a se scurge ├«n och─ş. Fig. Muche, culme, coam─â: sprinceana dealulu─ş. Ale╚Ö─ş pe sprincean─â, ale╚Ö─ş dintre mul╚Ť─ş tot unu ╚Öi unu (de ex., ni╚Öte b─ât─âu╚Ö─ş). ÔÇô ├Än nord spr├«ncean─â. V. sufruncea.
sprînceană, V. sprin-.
spr├«ncean─â s. v. D├ÄR─é. DUNG─é. FASCICUL. F├Ä╚śIE. RAZ─é. TR├ÄMB─é.
SPRÎNCEANĂ s. 1. (ANAT.) (înv.) sufruncea. (Are ~ stufoase.) 2. bucată, fîșie, limbă, petic. (O ~ de pădure.) 3. (GEOGR.) coamă, creastă, creștet, culme, muchie, spinare, (pop.) culmiș. (~ muntelui.)
spr├ónce├ín─â, spr├óncene, (sprincean─â), s.f. ÔÇô (fig.) Varg─â, dung─â ├«n p├ónza ╚Ťesut─â la r─âzboi (Pl─âiu╚Ť). ÔÇô Probabil lat. *supercina (< supercilia + gena) (╚ś─âineanu, Scriban, DEX, MDA).
Sprin/cean─â, -jan v. Sprincean─â 1, 3.
a alege pe sprânceană expr. a alege ce e mai bun / ce e mai valoros

Sprincean─â dex online | sinonim

Sprincean─â definitie

Intrare: sprânceană
sprincean─â substantiv feminin
sprânceană substantiv feminin
Intrare: Sprincean─â
Sprincean─â