Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru sprijin

SPR├ŹJIN, sprijine, s. n. 1. Ceea ce serve╚Öte s─â sus╚Ťin─â, s─â sprijine (1), s─â prind─â ceva (ca s─â nu cad─â). 2. Fig. Ajutor, asisten╚Ť─â, ocrotire. ÔÖŽ (Concr.) Sus╚Ťin─âtor, ocrotitor, sprijinitor. ÔÇô Din sl. s┼şpren┼żen┼ş.
SPRIJIN├Ź, spr├şjin, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) sus╚Ťine, a (se) rezema, a (se) propti (ca s─â nu cad─â). ÔÖŽ Fig. A pune baz─â pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) ├«ntemeia pe... 2. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sau ceva, a ocroti, a proteja; a-╚Öi da concursul la ceva. 3. Tranz. (├Änv. ╚Öi reg.) A ╚Ťine piept unui atac; a rezista. ÔÇô Din sprijin.
SPR├ŹJIN, sprijine, s. n. 1. Ceea ce serve╚Öte s─â sus╚Ťin─â, s─â sprijine (1), s─â prind─â ceva (ca s─â nu cad─â). 2. Fig. Ajutor, asisten╚Ť─â, ocrotire. ÔÖŽ (Concr.) Sus╚Ťin─âtor, ocrotitor, sprijinitor. ÔÇô Din sl. s┼şpren┼żen┼ş.
SPRIJIN├Ź, spr├şjin, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) sus╚Ťine, a (se) rezema, a (se) propti (ca s─â nu cad─â). ÔÖŽ Fig. A pune baz─â pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) ├«ntemeia pe... 2. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sau ceva, a ocroti, a proteja; a-╚Öi da concursul la ceva. 3. Tranz. (├Änv. ╚Öi reg.) A ╚Ťine piept unui atac; a rezista. ÔÇô Din sprijin.
SPR├ŹJIN, sprijine, s. n. 1. Faptul de a (se) sprijini; sprijinire. 2. Sus╚Ťinere, ajutor, ocrotire, reazem. Se ╚Ťinea greu pe picioare ╚Öi tot c─âuta sprijin de um─ârul popii. CAMIL PETRESCU, O. I 13. Mi-e team─â c─â ├«n loc de-a avea un sprijin, a╚Ö avea o piedic─â. REBREANU, R. II 15. Avea nevoie de... sprijin sufletesc. IBR─éILEANU, A. 31. ÔŚŐ Expr. A veni ├«n sprijinul cuiva (sau a ceva) = a ajuta, a sprijini, a sus╚Ťine (pe cineva sau ceva). Vin─â ├«n sprijinul meu, ajut├«ndu-m─â cu ce te-a l─âsa inima. SADOVEANU, O. VIII 250. ÔÖŽ (Concretizat) Persoan─â care sus╚Ťine, ocrote╚Öte, sprijin─â. Ambasadorul francez, cel mai mare du╚Öman al munteanului ╚Öi sprijinul de c─âpetenie al lui T├Âk├Âly. IORGA, L. I 313. Fiind el cel mai mare... poate vreodat─â s─â fie ╚Öi el sprijin pentru i╚Ötialal╚Ťi. CREANG─é, A. 120. Domnule, m─âria-ta, mai lunge╚Öte-mi via╚Ťa P├«n─â vine maic─â-mea, C─â maica-i b─âtr├«n─â tare ╚śi alt sprijin nu mai are! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 500. 3. (Tehn.) Punct, grup de puncte sau suprafa╚Ť─â de contact dintre dou─â corpuri solide ├«ntre care se exercit─â for╚Ťe de ac╚Ťiune ╚Öi de reac╚Ťiune; reazem. ÔÖŽ Sistem tehnic prin care se realizeaz─â sprijinirea unui corp.
SPRIJIN├Ź, spr├şjin ╚Öi sprijinesc, vb. IV. Tranz. 1. A sus╚Ťine, a rezema, a propti ceva sau pe cineva (ca s─â nu cad─â). Observ─â c─â doamna Vorvoreanu se cam clatin─â pe picioare c├«nd umbl─â. Alerg─â dup─â ea s-o sprijine. DUMITRIU, N. 82. Atlas ├«n vechime sprijinea cerul pe umeri. EMINESCU, O. I 132. Pe bra╚Ť capu-mi sprijinesc ╚śi tot la m├«ndra g├«ndesc. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 12. ÔŚŐ Refl. Stoicea d─âdu spre iaz, sprijinindu-se ├«n ciomag. GALACTION, O. I 47. Cerc─â s─â umble, sprijinindu-se ├«n toiagul s─âu. ISPIRESCU, L. 59. Vrea s─â se sprijineasc─â ├«n picioare, dar se ├«mpiedeca. NEGRUZZI, S. I 156. ÔÖŽ Fig. A baza, a ├«ntemeia pe... Pe aceast─â pagin─â am sprijinit, ani de zile, durerile mele, nesiguran╚Ťele inimii mele ╚Öi fragila mea pace sufleteasc─â. GALACTION, O. I 348. ÔŚŐ Refl. Arta socialist─â se sprijin─â pe marile realiz─âri ├«n domeniul artei universale. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 4/4. 2. A sus╚Ťine, a ajuta (pe cineva sau ceva), a da concursul (cuiva sau la ceva). Irina m─â sprijin─â. F─âr─â Irina m-a╚Ö fi pierdut poate. BARANGA, I. 214. Pentru aceasta trebuie ca propunerea s─â fie sprijinit─â de doi membri. GHICA, A. 800. Trimise o solie ╚Öi la craiul Poloniei, poftindu-l ca s─â nu sprijineasc─â pe du╚Ömanul s─âu, Ieremia Movil─â. B─éLCESCU, O. II 279. ÔÖŽ (├Änvechit) A sus╚Ťine, a fi de p─ârere c─â... Sprijin c─â aceast─â proprietate teritorial─â a noastr─â este m─ârginit─â, este supus─â la legi. KOG─éLNICEANU, S. A. 139. 3. (├Änvechit ╚Öi regional) A ╚Ťine piept unui atac, a rezista. Puindu-s─â la stare De-a sprijini lovitura p─âg├«n─â S-ap─âr─â cu groaznica pr─âjin─â. BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 249. ÔŚŐ Absol. Acesta sprijini cu ciomagul s─âu, dar lovitura era at├«t de tare, c─â n-o putu opri de tot. PREDA, ├Ä. 66. 4. (Regional) A opri ├«n loc, a apuca, a prinde. Rupe ╚Öi c├«te-un m─âr ╚śi-n sus l-azv├«rle╚Öte-n palm─â-l sprijine╚Öte. TEODORESCU, P. P. 79. ÔÖŽ (Cu privire la lichide) A aduna, a culege, a capta (├«ntr-un vas). Ia ap─â ├«ntr-o oal─â ╚Öi arunc├«nd-o peste strea╚Öina casei, o sprijine╚Öte cu un ciur. MARIAN, NA. 37. Tat─âl nu l─âsa... s├«ngele s─â piar─â, c─â mi-l sprijinea ├Än pahar. POP. 5. A primi, a ├«nt├«mpina. Cin─â tu te-ai n─âscut Io m-am prilejit De te-am sprijinit ÔÇÖN poal─â de v─âstm├«nt. TEODORESCU, P. P. 24. ÔÇô Variante: sprij─ân├ş (SEVASTOS, C. 185, RUSSO, S. 59), sprijun├ş (BIBICESCU, P. P. 242), prijin├ş (MAT. FOLK. 119), prijun├ş (╚śEZ. VII 61) vb. IV.
spr├şjin s. n., pl. spr├şjine
sprijin├ş (a ~) vb., ind. prez. 3 spr├şjin─â, imperf. 3 sg. sprijine├í; conj. prez. 3 s─â spr├şjine
spr├şjin s. n., pl. spr├şjine
sprijin├ş vb., ind. prez. 1 sg. spr├şjin, 3 sg. ╚Öi pl. spr├şjin─â, imperf. 3 sg. sprijine├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. spr├şjine
SPR├ŹJIN s. 1. v. proptea. 2. v. reazem. 3. v. ajutor. 4. v. protec╚Ťie. 5. ajutor, concurs, contribu╚Ťie. (~ul lui a fost hot─âr├ótor.) 6. ajutor, concurs, oficii (pl.), serviciu. (V─â ofer ~ul meu.) 7. protec╚Ťie, (├«nv.) regea, regeal├óc, (reg. fig.) propt─â. (├Äi serve╚Öte ca ~.) 8. ap─ârare, ocrotire, protec╚Ťie, (├«nv. ╚Öi pop.) obl─âduire, (├«nv.) ap─âr─âm├ónt, scuteal─â, scutin╚Ť─â, scutire, (fig.) scut. (Serve╚Öte ca ~ ├«mpotriva...) 9. ajutor, ocrotire, patronaj, protec╚Ťie, tutel─â, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucur─â de ~ul unei societ─â╚Ťi de binefacere.) 10. egid─â, obl─âduire, ocrotire, patronaj, protec╚Ťie. (Asocia╚Ťia se bucur─â de ├«naltul ~ al...) 11. v. ap─âr─âtor. 12. ajutor, reazem, sprijinitor, (fig.) toiag. (Ea e ~ul b─âtr├óne╚Ťelor lui.)
SPRIJIN├Ź vb. 1. v. sus╚Ťine. 2. v. rezema. 3. a purta, a sus╚Ťine, a ╚Ťine. (Vom merge c├ót ne-or ~ picioarele.) 4. v. ajuta. 5. v. patrona. 6. v. baza. 7. v. bizui. 8. a ajuta, a servi, a sluji, a sus╚Ťine. (A ~ cauza revolu╚Ťiei.) 9. a sus╚Ťine. (A ~ propunerea f─âcut─â.) 10. v. confirma.
SPRIJIN├Ź vb. v. aciua, ap─âra, apuca, cuib─âri, eschiva, feri, ├«nt├ómpina, lua, oplo╚Öi, opri, para, primi, prinde, prip─â╚Öi, sta.
sprijin├ş (-n, -├şt), vb. ÔÇô 1. A propti, a rezema. 2. A sus╚Ťine, a asigura. ÔÇô 3. A se baza, a se ├«ntemeia, a se bizui. ÔÇô 4. A ajuta, a ocroti, a proteja. ÔÇô 5. A opri, a para, a ├«mpiedica, a jena. ÔÇô 6. (Refl.) A se ap─âra, a se proteja. ÔÇô Var. (s)prijoni, prijuni, sprejuni, sprijeni, sprejeni. Origine necunoscut─â. Suf. -ni indic─â de obicei forma╚Ťii expresive. Leg─âtura cu sl. spr─Ö┼íti ÔÇ×a reuniÔÇŁ, participiul s┼şpre┼żen┼ş (Candrea) nu este cert─â; chiar ╚Öi mai pu╚Ťin der. de la opri (Cihac, II, 229) sau de la pr─âjin─â (Pu╚Öcariu, Dacor., I, 241-3). Poate de la spre jur ÔÇ║ *sprejuri ÔÇ×a ├«nconjuraÔÇŁ ÔÇ║ sprejuni. Der. sprijin (var. Trans. sprijoan─â), s. n. (sus╚Ťinere; reazem, st├«lp); sprijineal─â, s. f. (sus╚Ťinere; ajutor, protec╚Ťie); sprijini╚Ö, s. n. (├«nv., sus╚Ťin─âtor); sprijinitor, adj. (care sprijin─â; protector).
SPR├ŹJIN ~e n. 1) Obiect de care se ╚Ťine cineva sau ceva ca s─â nu cad─â; reazem. ÔŚŐ Punct de ~ loc care serve╚Öte drept sprijin. 2) fig. Sus╚Ťinere material─â sau moral─â; ajutor; reazem. /<sl. supren┼żenu
A SPRIJIN├Ź spr├şjin tranz. 1) A face s─â se ╚Ťin─â ├«n pozi╚Ťie ridicat─â (ca s─â nu se r─âstoarne); a sus╚Ťine. ~ un zid. 2) (obiecte) A a╚Öeza astfel, ├«nc├ót s─â nu cad─â; a rezema; a propti. ~ de perete. 3) fig. (persoane) A ajuta s─â se men╚Ťin─â; a sus╚Ťine. 4) fig. (idei, cauze etc.) A ap─âra cu fermitate; a sus╚Ťine. /Din sprijin
A SE SPRIJIN├Ź m─â spr├şjin intranz. 1) A se folosi de un reazem; a se propti. ~ de perete. 2) fig. A pune temei; a se ├«ntemeia; a se bizui; a se baza; a se fonda; a conta. ~ pe opiniile predecesorilor. /Din sprijin
sprijin n. 1. supor╚Ť; 2. fig. protec╚Ťiune, ajutor. [Origin─â necunoscut─â].
sprijin├Č v. 1. a sus╚Ťine: Atlas sprijinia cerul pe um─âr; 2. a se servi ca de un sprijin: se sprijini ├«n coate 3. fig. a se ajuta: se sprijiniau unii pe al╚Ťii. [V. sprijin].
1) sprij├şn n., pl. e ╚Öi ur─ş (d. sprijin 2). Lucru de care te sprijini: bastonu ├«m─ş era bun sprijin. Fig. Ajutor, protec╚Ťiune: acest prieten ─ş-a fost singuru sprijin.
2) spr├şjin ╚Öi (rar) -├ęsc, a -─ş v. tr. (din ma─ş vech─şu prejenesc, prij─ânesc, din *pr─âjinesc, adic─â ÔÇ×pun pr─âjin─ş pe dedesuptÔÇŁ, ca la pomii─ş ├«nc─ârca╚Ť─ş de poame. Din ace─şa╚Ö─ş r─âd. pol. spre┼żyna, resort, opritoare, ╚Öi vsl. spren┼íti-sprengon, a uni, spren┼żen┼ş, unit. ÔÇô El sprijin─â ╚Öi -ine; s─â sprijine. Cp. cu ridic). 1. Sus╚Ťin pe dedesupt: a sprijini cu pr─âjin─ş ramurile unu─ş pom, Atlante sprijinea ceru pe umer─ş. 2. Ap─âr, ajut, protejez (vech─ş): sprijine╚Öte Domnul pre to╚Ť─ş ce─ş ce cad ╚Öi scoal─â pre ce─ş obor├«╚Ť─ş (Dos ). 3. Opresc, ├«mpedic (vech─ş): sprijinir─â s├«ngele sfin╚Ťie─ş sale (Dos,). 4. Rezem: a sprijini pu╚Öca de zid. V. refl. M─â sus╚Ťin apes├«nd or─ş m─â rezem: bolnavu se sprijini ├«n baston, se sprijini de zid. Fig. M─â bizu─ş, m─â bazez: a te sprijini pe cineva, pe ajutoru cu─şva. A se sprijini uni─ş pe al╚Ťi─ş, a se ajuta reciproc. ÔÇô Vech─ş ╚Öi ÔÇ×m─â ap─ârÔÇŁ: nu avea cu ce s─â se sprijineasc─â de neprieten─ş (Nec.). ÔÇô ├Än vest (Tel.) sprijinesc, opresc, sus╚Ťin (rev. I. Crg. 4, 390, ╚Öi 7, 52). ├Än Dolj ÔÇ×primesc oaspe╚ŤiÔÇŁ (GrS. 1937, 243). La Vidin prijunesc, ├«n Serbia sprejunesc, ├«n Trans. ╚Öi sprijonesc, a─şurea ╚Öi sprejenesc, sprijenesc ╚Öi -─ânesc.
SPRIJIN s. 1. pop, proptea, reazem, sus╚Ťinere, (rar) sprijinitoare, (pop.) poprea, (reg.) pripoan─â, propt─â, propteal─â, propti╚Ö, ╚Öprai╚Ť, (prin Munt. ╚Öi Olt.) papainog, (Transilv.) ╚Öo╚Ö, (├«nv.) rezem─âtur─â, sprijineal─â, sprijoan─â. (~ pentru consolidarea gardului.) 2. (TEHN.) reazem, rezem─âtoare. (O pies─â care serve╚Öte ca ~.) 3. ajutor, auxiliar. (Un ~ pre╚Ťios.) 4. ajutor, asisten╚Ť─â, ocrotire, protec╚Ťie, (livr.) recurs, (├«nv. ╚Öi pop.) ajutorin╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi reg.) ajutorie, sprijoan─â, (├«nv.) sprijineal─â, (turcism ├«nv.) iamac. (I-a mul╚Ťumit pentru ~ lui.) 5. ajutor, concurs, contribu╚Ťie. (~ lui a fost hot─âr├«tor.) 6. ajutor, concurs, oficii (pl.), serviciu. (V─â ofer ~ meu.) 7. protec╚Ťie, (├«nv.) regea, regeal├«c, (reg. fig.) propt─â. (├Äi serve╚Öte ca ~.) 8. ap─ârare, ocrotire, protec╚Ťie, (├«nv. ╚Öi pop.) obl─âduire, (├«nv.) ap─âr─âm├«nt, scuteal─â, scutin╚Ť─â, scutire, (fig.) scut. (Serve╚Öte ca ~ ├«mpotriva...) 9. ajutor, ocrotire, patronaj, protec╚Ťie, tutel─â, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucur─â de ~ unei societ─â╚Ťi de binefacere.) 10. egid─â, obl─âduire, ocrotire, patronaj, protec╚Ťie. (Asocia╚Ťia se bucur─â de ├«naltul ~ al...) 11. ap─âr─âtor,ocrotitor, protector, sprijinitor, sus╚Ťin─âtor, (rar) proteguitor, protejator, (├«nv.) arca, p─ârtinitor, p─âzitor, priitor, scutitor, (fig.) reazem. (El era ~ s─âu in zile de restri╚Öte.) 12. ajutor, reazem, sprijinitor, (fig.) toiag. (Ea e ~ b─âtr├«ne╚Ťelor lui.)
sprijini vb. v. ACIUA. AP─éRA. APUCA. CUIB─éRI. ESCHIVA. FERI. ├ÄNT├ÄMPINA. LUA. OPLO╚śI. OPRI. PARA. PRIMI. PRINDE. PRIP─é╚śI. STA.
SPRIJINI vb. 1. a (se) propti, a (se) rezema, a (se) sus╚Ťine, (reg.) a (se) popri, a (se) prijini. (Un st├«lp ~ poarta.) 2. a propti, a pune, a rezema. (~ scara ca s─â suim.) 3. a purta, a sus╚Ťine, a ╚Ťine. (Vom merge c├«t ne-or ~ picioarele.) 4. a (se) ajuta, a (se) ajutora, a (se) ocroti, a (se) proteja, a (se) sus╚Ťine, (rar) a (se) protegui, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«nlesni, (prin Transilv.) a (se) prindori, (├«nv.) a (se) ├«ndem├«na, a (se) protecta, (fam. fig.) a (se) propti. (L-a ~ s─â dep─â╚Öeasc─â impasul.) 5. a patrona, a sus╚Ťine, a tutela. (Cine ~ aceast─â ac╚Ťiune?) 6. a se baza, a se bizui, a conta, a se fundamenta, a se ├«ncrede, a se ├«ntemeia, (├«nv. ╚Öi reg.) a se n─âd─âi, (├«nv.) a se a╚Öeza, a se ├«ncredin╚Ťa, a se ├«ncumeta, a n─âd─âjdui, a se seme╚Ťi, a se st─ârui, (fig.) a miza, a se rezema. (Toat─â teoria lui se ~ pe...) 7. a se baza, a se bizui, a conta, a se ├«ncrede, a se l─âsa. (Po╚Ťi s─â te ~ pe mine!) 8. a ajuta, a servi, a sluji, a sus╚Ťine. (A ~ cauza revolu╚Ťiei.) 9. a sus╚Ťine. (A ~ propunerea f─âcut─â.) 10. a adeveri, a ar─âta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a ├«nt─âri, a m─ârturisi, a proba, a stabili, a sus╚Ťine, (livr.) a corobora, (├«nv. ╚Öi reg.) a prob─âlui, (├«nv.) a ├«ncredin╚Ťa, a m─ârturi, a probui. (Toate ~ cele spuse.)
SPRIJIN AERIAN / DE AVIA╚ÜIE, totalitatea ac╚Ťiunilor de lupt─â executat─â de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament sau de elicopterele de sprijin, ├«n folosul trupelor de uscat sau ale marinei militare pe tot parcursul luptelor duse de acestea. Sprijinul aerian se efectueaz─â cu majoritatea resursei de avia╚Ťie la dispozi╚Ťia unei unit─â╚Ťi operative sau a unui front, pe baza hot─âr├órii comandantului c─âruia i s-au afectat for╚Ťe aeriene ╚Öi ├«n limitele intensit─â╚Ťii ac╚Ťiunilor de lupt─â stabilite.
DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (╬ö¤î╬ ╬╝╬┐╬╣ ¤Ç╬┐¤Ź ¤â¤äß┐ ¤ç╬▒╬» ¤ç╬╣╬Żß┐ ¤ä╬«¤ů ╬│ß┐ć¤ů) (gr.) da╚Ťi-mi un punct de sprijin ╚Öi voi urni P─âm├óntul din loc ÔÇô Cuvinte atribuite lui Arhimede ╚Öi devenite celebre ca simbol al inventivit─â╚Ťii ╚Öi al puterii creatoare nelimitate a omului, atunci c├ónd exist─â temeiuri obiective sau ra╚Ťionale.

Sprijin dex online | sinonim

Sprijin definitie

Intrare: sprijin
sprijin substantiv neutru
Intrare: sprijini
sprijini verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a