10 definiții pentru sprâncenat
SPRÂNCENÁT, -Ă, sprâncenați, -te,
adj. (Adesea substantivat) Cu sprâncene (
1) mari și dese. ◊
Expr. (
Ir.) Călătorie sprâncenată! urare care arată lipsa de regret la plecarea cuiva. ♦
Fig. Împodobit, decorat (cu un chenar). –
Sprânceană +
suf. -at.
SPRÂNCENÁT, -Ă, sprâncenați, -te,
adj. (Adesea substantivat) Cu sprâncene (
1) mari și dese. ◊
Expr. (
Ir.) Călătorie sprâncenată! urare care arată lipsa de regret la plecarea cuiva. ♦
Fig. Împodobit, decorat (cu un chenar). –
Sprânceană +
suf. -at.
SPRÎNCENÁT, -Ă, sprîncenați, -te,
adj. 1. Cu sprîncene mari și dese. Fața negricioasă a flăcăiandrului, ochii lui negri, sprîncenați, subt fruntea rotundă, îl arătau dus pe gînduri. CAMIL PETRESCU, O. I 153. Era înaltă, palidă și cam trasă la față, sprîncenată, cu ochii căprii și plină de înțelepciune. VLAHUȚĂ, O. A. 111. Un băiet ochios, sprîncenat și frumușel, de nu se mai poate! CREANGĂ, P. 75. ◊
Expr. (Ironic)
Călătorie sprîncenată = (arătînd lipsa de regret la plecarea cuiva) călătorie bună, mergi sănătos! Călătorie sprîncenată, zise boierul; de rămîneai, îmi erai ca un frate, iară de nu, îmi ești ca doi. CREANGĂ, P. 307.
2. Fig. Împodobit, decorat, garnisit. Case de o albeață strălucitoare... cu ferestrele înflorite cu chenare albastre, cu «ferestre sprîncenate» adică. SADOVEANU, O. VII 281.
sprâncenát adj. m.,
pl. sprâncenáți;
f. sprâncenátă,
pl. sprâncenáte
sprâncenát adj. m., pl. sprâncenáți; f. sg. sprâncenátă, pl. sprâncenáte SPRÂNCENÁT adj. (înv. și reg.) sprâncenos. (Om ~.) SPRÂNCENÁT ~tă (~ți, ~te) Care are sprâncene mari și dese (mai ales negre). /sprânceană + suf. ~at sprâncenat a.
1. cu sprâncene mari și dese: un tânăr sprâncenat OD.;
2. ridicat, răsărit: culmea sprâncenată a munților;
3. (ironic) expeditiv: călătorie sprâncenată!
sprincenát, -ă adj. Cu sprincene marĭ. Călătorie sprincenată! urare ironică cuĭva cînd pornește la drum. – În nord
sprîn-. Și
înspr-. SPRÎNCENAT adj. (înv. și reg.) sprîncenos. (Om ~.) Sprâncenat dex online | sinonim
Sprâncenat definitie