SPOLIÁ, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier.

SPOLIÁ, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier.

SPOLIÁ, spoliez, vb. I. Tranz. A despuia pe cineva (prin înșelăciune ori prin forță) de avere, fig. de drepturi, de libertăți; a prăda, a jefui. Regimul burghezo-moșieresc îndepărta masele populare de la exercitarea puterii, spolia poporul de drepturi și libertăți și înlesnea jefuirea lui de către moșieri și capitaliști. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 11-12, 5. – Pronunțat: -li-a.

spoliá (a ~) (livr.) (-li-a) vb., ind. prez. 3 spoliáză, 1 pl. spoliém (-li-em); conj. prez. 3 să spoliéze; ger. spoliínd (-li-ind)

spólie (livr.) (-li-e) s. f., art. spólia (-li-a), g.-d. art. spóliei; pl. spólii, art. spóliile (-li-i-)

spoliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. spoliéz, 3 sg. și pl. spoliáză, 1 pl. spoliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. spoliéze; ger. spoliínd (sil. -li-ind)

spólie s. f. (sil. -li-e), art. spólia (sil. -li-a), g.-d. art. spóliei; pl. spólii, art. spóliile (sil. -li-i-)

SPOLIÁ vb. v. deposeda, jefui, prăda.

SPOLIÁ vb. I. tr. A despuia pe cineva de bunurile pe care le posedă (prin înșelăciune sau cu sila); a jefui, a prăda. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. spolier, cf. lat. spoliare – a jefui].

SPÓLII s.f.pl. (Ant.) Pradă de război. [Sg. spolie. / < lat. spolium].

SPOLIÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de avere ori de drepturi; a jefui, a prăda. (< fr. spolier, lat. spoliare)

SPÓLII s. f. pl. (ant.) pradă de război. (< lat. spolium)

A SPOLIÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A despuia de avere prin exploatare sau prin sustragere; a jumuli. [Sil. -li-a] /<lat. spoliare, fr. spolier

spolià v. a despoia [= fr. spolier].

spoliéz v. tr. (lat. spoliare. V. despoĭ). Despoĭ, jăfuĭesc.

*spóliĭ n. pl. (lat. spolium, pl. -a). Prăzĭ de războĭ, maĭ ales arme și îmbrăcăminte.

spolia vb. v. DEPOSEDA. JEFUI. PRĂDA.