Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru spolia

SPOLI├ü, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (├«n mod abuziv sau prin ├«n╚Öel─âciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libert─â╚Ťi etc.; a pr─âda, a jefui. [Pr.: -li-a] ÔÇô Din fr. spolier.
SPOLI├ü, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (├«n mod abuziv sau prin ├«n╚Öel─âciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libert─â╚Ťi etc.; a pr─âda, a jefui. [Pr.: -li-a] ÔÇô Din fr. spolier.
SPOLI├ü, spoliez, vb. I. Tranz. A despuia pe cineva (prin ├«n╚Öel─âciune ori prin for╚Ť─â) de avere, fig. de drepturi, de libert─â╚Ťi; a pr─âda, a jefui. Regimul burghezo-mo╚Öieresc ├«ndep─ârta masele populare de la exercitarea puterii, spolia poporul de drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi ╚Öi ├«nlesnea jefuirea lui de c─âtre mo╚Öieri ╚Öi capitali╚Öti. LUPTA DE CLAS─é, 1951, nr. 11-12, 5. ÔÇô Pronun╚Ťat: -li-a.
spoli├í (a ~) (livr.) (-li-a) vb., ind. prez. 3 spoli├íz─â, 1 pl. spoli├ęm (-li-em); conj. prez. 3 s─â spoli├ęze; ger. spoli├şnd (-li-ind)
sp├│lie (livr.) (-li-e) s. f., art. sp├│lia (-li-a), g.-d. art. sp├│liei; pl. sp├│lii, art. sp├│liile (-li-i-)
spoli├í vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. spoli├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. spoli├íz─â, 1 pl. spoli├ęm (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. spoli├ęze; ger. spoli├şnd (sil. -li-ind)
sp├│lie s. f. (sil. -li-e), art. sp├│lia (sil. -li-a), g.-d. art. sp├│liei; pl. sp├│lii, art. sp├│liile (sil. -li-i-)
SPOLIÁ vb. v. deposeda, jefui, prăda.
SPOLI├ü vb. I. tr. A despuia pe cineva de bunurile pe care le posed─â (prin ├«n╚Öel─âciune sau cu sila); a jefui, a pr─âda. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iaz─â, ger. -iind. / < fr. spolier, cf. lat. spoliare ÔÇô a jefui].
SPÓLII s.f.pl. (Ant.) Pradă de război. [Sg. spolie. / < lat. spolium].
SPOLIÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de avere ori de drepturi; a jefui, a prăda. (< fr. spolier, lat. spoliare)
SPÓLII s. f. pl. (ant.) pradă de război. (< lat. spolium)
A SPOLI├ü ~├ęz tranz. livr. (persoane) A despuia de avere prin exploatare sau prin sustragere; a jumuli. [Sil. -li-a] /<lat. spoliare, fr. spolier
spolià v. a despoia [= fr. spolier].
spoli├ęz v. tr. (lat. spoliare. V. despo─ş). Despo─ş, j─âfu─şesc.
*sp├│li─ş n. pl. (lat. spolium, pl. -a). Pr─âz─ş de r─âzbo─ş, ma─ş ales arme ╚Öi ├«mbr─âc─âminte.
spolia vb. v. DEPOSEDA. JEFUI. PR─éDA.

Spolia dex online | sinonim

Spolia definitie

Intrare: spolia
spolia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -li-a
Intrare: spolie
spolie substantiv feminin
  • silabisire: -li-e