Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru splendid

SPL├ëNDID, -─é, splendizi, -de, adj. Foarte frumos, minunat; str─âlucitor, m─âre╚Ť. [Acc. ╚Öi: splend├şd] ÔÇô Din fr. splendide, lat. splendidus.
SPL├ëNDID, -─é, splendizi, -de, adj. Foarte frumos, minunat; str─âlucitor, m─âre╚Ť. [Acc. ╚Öi: splend├şd] ÔÇô Din fr. splendide, lat. splendidus.
SPL├ëNDID, -─é, splendizi, -de, adj. Foarte frumos, minunat, str─âlucitor, m─âre╚Ť. V. grandios. Uite ce splendid e apusul soarelui! REBREANU, I. 101. Porne╚Öte-a scrie cel mai splendid al lui articol. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 8. Cine ar putea s─â rosteasc─â tot ce spune ochiului ╚Öi min╚Ťii aceste splendide idealiz─âri plastice ale artei v├«n─âtore╚Öti, acela ar face cel mai minunat panegiric al acestei arte. ODOBESCU, S. III 53. V─âd... splendide ora╚Öe ╚Öi lacuri de smarald. ALECSANDRI, P. A. 110. ÔŚŐ (Adverbial) Coloane nalte, bol╚Ťi arcate splendid. EMINESCU, O. IV 107. ÔÇô Accentuat ╚Öi: splend├şd.
spl├ęndid adj. m., pl. spl├ęndizi; f. spl├ęndid─â, pl. spl├ęndide
spl├ęndid adj. m., pl. spl├ęndizi; f. sg. spl├ęndid─â, pl. spl├ęndide
SPL├ëNDID adj., adv. 1. adj. v. minunat. 2. adj. falnic. 3. adj. grandios, m─âre╚Ť, str─âlucitor, (├«nv.) vederos. (Un spectacol ~.) 4. adj. v. grandios. 5. adj. fastuos. 6. adj. des─âv├ór╚Öit, excep╚Ťional, extraordinar, formidabil, ideal, v. perfect. 7. adj. minunat, superb, (fig.) ceresc, divin, dumnezeiesc, ├«ngeresc, serafic, (livr. fig.) celest. (O muzic─â ~.) 8. adv. minunat, superb, (fig.) divin, dumnezeie╚Öte, ├«ngere╚Öte. (C├ónt─â ~.)
SPL├ëNDID, -─é adj. Foarte frumos; str─âlucitor, m─âre╚Ť. [Cf. fr. splendide, lat. splendidus].
SPL├ëNDID-, -─é adj. foarte frumos; str─âlucitor, m─âre╚Ť. (< fr. splendide, lat. splendidus)
SPL├ëNDID ~d─â (~zi, ~de) ╚Öi adverbial 1) Care impresioneaz─â prin calit─â╚Ťi deosebite; magnific; superb. Poezie ~d─â. 2) Care este de o frumuse╚Ťe uimitoare; celest. Panoram─â ~d─â. /<fr. splendide, lat. splendidus
splendid a. str─âlucitor, m─âre╚Ť.
*spl├ęndid, -─â adj. (lat. splendidus, str─âlucitor). Plin de str─âlucire; soare splendid, z─ş splendid─â, (fig.) palat, osp─â╚Ť splendid. Adv. ├Än mod splendid.
SPLENDID adj., adv. 1. adj. minunat, str─âlucitor, (livr.) magnific, mirific, parazidiac, (pop.) m├«ndru, (├«nv.) preafrumos. (Un peisaj ~.) 2. adj. falnic, grandios, impozant, impresionant, impun─âtor, maiestos, m─âre╚Ť, seme╚Ť, (livr.) magnific, (pop.) m├«ndru, (├«nv. ╚Öi reg.) f─âlos, (fig.) trufa╚Ö. (V├«rfurile ~ ale mun╚Ťilor.) 3. adj. grandios, m─âre╚Ť, str─âlucitor, (├«nv.) vederos. (Un spectacol ~.) 4. adj. grandios, impozant, impun─âtor, maiestos, m─âre╚Ť, monumental, superb, (rar fig.) trufa╚Ö. (Un palat ~.) 5. adj. bogat, fastuos, grandios, luxos, mare, pompos, somptuos, str─âlucit, str─âlucitor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor. (Un alai ~.) 6. adj. des─âv├«r╚Öit, excep╚Ťional, extraordinar, formidabil, ideal, magistral, minunat, perfect, sublim, superb, (├«nv.) s─âv├«r╚Öit. (O ~ punere ├«n scen─â.) 7. adj. minunat, superb, (fig.) ceresc, divin, dumnezeiesc, ├«ngeresc, serafic, (livr. fig.) celest. (O muzic─â ~.) 8. adv. minunat, superb, (fig.) divin, dumnezeie╚Öte. (C├«nt─â ~.)

Splendid dex online | sinonim

Splendid definitie

Intrare: splendid
splendid adjectiv
Intrare: splendid
splendid