Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru spiritual

SPIRITUAL2 s. n. (╚śi ├«n sintagma negro spiritual) C├óntec religios al afro-americanilor care a constituit una dintre sursele jazzului. [Pr.: sp├şritu─âl] ÔÇô Cuv. engl.
SPIRITU├üL1, -─é, spirituali, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, de╚Ötept, ager; dotat cu umor. ÔÖŽ Care oglinde╚Öte, exprim─â, denot─â inteligen╚Ť─â, iste╚Ťime, umor. 3. Care apar╚Ťine religiei sau bisericii; bisericesc, religios; duhovnicesc. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Duhovnic. [Pr.: -tu-al] ÔÇô Din fr. spirituel.
SPIRITU├üL1, -─é, spirituali, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, de╚Ötept, ager; dotat cu umor. ÔÖŽ Care oglinde╚Öte, exprim─â, denot─â inteligen╚Ť─â, iste╚Ťime, umor. 3. Care apar╚Ťine religiei sau bisericii; bisericesc, religios; duhovnicesc. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Duhovnic. [Pr.: -tu-al] ÔÇô Din fr. spirituel.
SPIRITUAL2 s. n. (╚śi ├«n sintagma negro spiritual) C├óntec religios al negrilor americani care a constituit una dintre sursele jazului. [Pr.: sp├şritu─âl] ÔÇô Cuv. engl.
SPIRITU├üL, -─é, spirituali, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine min╚Ťii, ra╚Ťiunii, intelectului, (p. ext.) culturii; privitor la minte, la ra╚Ťiune, la intelect, (p. ext.) la cultur─â. Una din cele dint─âi mari bucurii spirituale pe care le-am avut a fost contactul cu marea literatur─â ruseasc─â. SADOVEANU, E. 182. Ce pot eu s─â trimit ├«n schimb dec├«t hran─â spiritual─â? CARAGIALE, O. VII 197. 2. Inteligent, de╚Ötept, ager, iste╚Ť; dotat cu humor. Conta ├«n lume ca un b─âiat spiritual. REBREANU, R. I 187. V─âzui pe to╚Ťi amicii ╚Öi cuno╚Ötin╚Ťele mele, ├«ntre al╚Ťii pe spiritualul istoric M. Kog─âlniceanu. BOLINTINEANU, O. 277. ÔÖŽ Care oglinde╚Öte, exprim─â, denot─â inteligen╚Ť─â, iste╚Ťime, humor. Vorb─â spiritual─â. Ôľş De╚Öi nu era frumos, avea ├«ns─â o fizionomie spiritual─â. NEGRUZZI, S. II 157. 3. (├Än filozofia idealist─â ╚Öi ├«n concep╚Ťiile mistico-religioase) Care apar╚Ťine factorului considerat ca baz─â a universului, identificat cu divinitatea; privitor la acest factor; imaterial, supranatural. ÔÖŽ Bisericesc, religios, duhovnicesc. A avea p─âstori spirituali numai din p─âm├«nteni. NEGRUZZI, S. I 241.
spirituál (-tu-al) adj. m., pl. spirituáli; f. spirituálă, pl. spirituále
spirituál adj. m. (sil. -tu-al), pl. spirituáli; f. sg. spirituálă, pl. spirituále
SPIRITU├üL adj. 1. (FILOZ.) ideal, imaterial. (Elemente materiale ╚Öi elemente ~.) 2. imaterial, nematerial, sufletesc. (Aspectul ~ al...) 3. moral, sufletesc, (├«nv.) moralic, moralicesc. (Ceva despre via╚Ťa ~ a unui popor.) 4. psihic, psihologic, sufletesc. (Starea ~ a cuiva.) 5. intelectual. (Cultur─â ~.) 6. cerebral, intelectual, mintal, ra╚Ťional. (Activitate ~.) 7. (BIS.) bisericesc, ecleziastic, religios, (├«nv.) religionar. (Dogm─â ~.) 8. (BIS.) bisericesc, duhovnicesc, religios, sufletesc. (P─âstor ~.) 9. adoptiv, sufletesc. (Ei sunt p─ârin╚Ťii mei ~.) 10. de╚Ötept, inteligent, (├«nv.) spirituos. (O conversa╚Ťie ~.) 11. hazliu. (Glum─â ~.)
SPIRITUÁL s. v. confesor, duhovnic.
Spiritual Ôëá material, nespiritual
SPIRITU├üL, -─é adj. 1. Intelectual, sufletesc. 2. Care apar╚Ťine spiritului. 3. Inteligent, de╚Ötept, ager; ├«nzestrat cu umor. // s.n. C├óntec de cult protestant, modificat de popula╚Ťia de culoare din S.U.A., care i-a imprimat o puternic─â sincopare, schimb├óndu-i treptat structura tonal─â. [Pron. -tu-al. / cf. fr. spirituel, it. spirituale, lat. spiritualis < spiritus ÔÇô spirit].
NEGRO SPIRITUAL [Pron.: n├ęgr─âu spiritu├ęl] s. n. c├óntec religios de inspira╚Ťie cre╚Ötin─â al negrilor din America. (< amer. negro-spiritual)
SPIRITU├üL1, -─é adj. 1. care apar╚Ťine spiritului. ÔŚŐ intelectual, sufletesc. 2. inteligent, de╚Ötept, ager; ├«nzestrat cu umor. (< fr. spirituel, lat. spiritualis)
SPIRITUAL2, -─é [SPIRITU─éL] I. s. n. c├óntec de cult protestant, modificat de popula╚Ťia de culoare din SUA, care i-a imprimat o puternic─â sincopare. II. s. m. f. membru al unor sec╚Ťii ale ordinului franciscanilor, ap─ârute ├«n sec. XIII. (< engl., fr. spiritual)
SPIRITU├üL ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de spirit; propriu spiritului; imaterial; ideal. Via╚Ť─â ~─â. Valori ~e. 2) Care are spirit; dotat cu inteligen╚Ť─â; ager; inteligent. Om ~. 3) Care denot─â vivacitate; de spirit; plin de spirit; ager; inteligent. Glum─â ~─â. 4) (├«n filozofie) Care ╚Ťine de factorul imaterial; caracteristic pentru factorul imaterial. Putere ~─â. 5) Care apar╚Ťine bisericii; propriu bisericii; bisericesc. [Sil. -tu-al] /<lat. spiritualis, fr. spirituel
spiritual a. 1. care e spirit, de natura spiritului: sufletul e spiritual; 2. care are spirit: om spiritual; 3. care denot─â spirit: r─âspuns spiritual; 4. ce prive╚Öte spiritul, sufletul: p─ârinte spiritual; 5. ce ╚Ťine de religiune: puterea spiritual─â a Bisericii e foarte diferit─â de puterea temporal─â. ÔĽĹ adv. cu spirit: a vorbi spiritual.
*spiritu├íl, -─â adj. (lat. spiritualis). Al spiritulu─ş, incorporal: ├«ngeri─ş ├«s fiin╚Ťe spirituale. Cate are spirit: om spiritual. Care denot─â spirit: fizionomie, vorb─â spiritual─â. Pin suflet (nu pin trup, nu material): p─ârinte spiritual. Al biserici─ş (nu al lumii civile): puterea spiritual─â a papilor (V. temporal). S. m. Subdirector ├«ntrÔÇÖun seminar teologic. Adv. Cu spirit: a r─âspunde spiritual.
spiritual s. v. CONFESOR. DUHOVNIC.
SPIRITUAL adj. 1. ideal, imaterial. (Elemente materiale ╚Öi elemente ~.) 2. imaterial, nematerial, sufletesc. (Aspectul ~ al...) 3. moral, sufletesc, (├«nv.) moralic, moralicesc. (Ceva despre via╚Ťa ~ a unui popor.) 4. psihic, psihologic, sufletesc. (Starea ~ a cuiva.) 5. intelectual. (Cultura ~.) 6. cerebral, intelectual, mintal, ra╚Ťional. (Activitate ~.) 7. (BIS.) bisericesc, eclaziastic, religios, (├«nv.) religionar. (Dogm─â ~.) 8. (BIS.) bisericesc, duhovnicesc, religios, sufletesc. (P─âstor ~.) 9. de╚Ötept, inteligent, (├«nv.) spirituos. (O conversa╚Ťie ~.) 10. hazliu. (Glum─â ~.)
canzoni spirituali v. cantio sacra.
c├óntece spirituale, denumire dat─â compozi╚Ťiilor cu caracter religios (f─âr─â s─â aib─â neap─ârat o func╚Ťie liturgic─â), ap─ârute ├«n Fran╚Ťa ├«n timpul Revolu╚Ťiei. ├Än ╚Ü─ârile de Jos, ├«n sec. 16, asemenea compozi╚Ťii, pe text. lat., erau numite cantiones sacrae, cantica sacra (2). Echiv. it. (pl.) canzoni spirituali.
laudi spirituali (cuv. it. ÔÇ×prosl─âviri spiritualeÔÇŁ), numele dat unor colec╚Ťii de muzic─â bisericeasc─â, compilate pentru uzul ÔÇ×laudi╚ÖtilorÔÇŁ (it. laudesi), confrerie religioas─â ├«ntemeiat─â la Floren╚Ťa ├«n 1310. Muzica la care era adaptat textul la origine scris ├«n ├«ntregime ├«n it., era extrem de simpl─â ╚Öi interpretat─â la unison*, urm─ârind, prin accesibilitate, atragerea enoria╚Öilor Cea mai veche colec╚Ťie tip─ârit─â dateaz─â din anul 1485 iar cea mai nou─â din 1935 c├ónd Knud Jeppesen editeaz─â la Copenhaga o colec╚Ťie de l. intitulat─â: Die Mehrstimmige Italienische Laude im 16. Jahrhundert, incluz├óndu-le pe acelea publicate de Peturcci ╚Öi al╚Ťii dup─â manuscrise originale.
negro spirituals (cuv. engl. [ÔÇÖni:gro ÔÇÖspiritju╔Öls]), c├óntece folclorice religioase interpretate de negrii americani ├«nc─â din primele timpuri ale sclaviei, deriv├ónd, ├«n urma unor transform─âri ritmice ╚Öi armonice, din imnurile pe care ├«i ├«nv─â╚Ťau misionarii wesleyeni. Execu╚Ťia, la care particip─â un solist vocal, c─âruia ├«i r─âspundea un grup coral, con╚Ťinea sincope* ╚Öi folosea gama* bluesului* (instabilitatea modurilor major*-minor*, respectiv a treptelor* a 3-a ╚Öi a 7-a ale gamei). N. fac parte din formele primitive din care s-a n─âscut jazzul*. ├Än preajma anilor ÔÇÖ40, c├óntecul n. evolueaz─â c─âtre o form─â ce s-a denumit gospel song, al c─ârui compozitor nu mai este anonim, ╚Öi ├«n care se exaltau virtu╚Ťi ritmice, prin accentuarea puternic─â a contratimpilor* prin b─ât─âi de palme ╚Öi tamburine*.
NEGRO-SPIRITUALS (sau SPIRITUALS) [n├ş:grou sp├şri╩âu╔Öls] (< fr. spiritual sau spirituel ╚Öi spiritual (c├óntec) ÔÇ×religiosÔÇŁ). s. n. C├óntec religios cre╚Ötin afro-american. Ap─ârut ├«n sec. 18 prin fuziunea unor elemente din tradi╚Ťia muzical─â african─â, cu elemente preluate din c├ónt─ârile occidentale. Creat colectiv sau individual, era transmis pe cale oral─â. La sf├ór╚Öitul sec. 19, tradi╚Ťia spiritual-ului savant se va substitui celei populare, rezult├ónd o pies─â coral─â pe mai multe voci, cu form─â standard, responsorial─â. Din acest gen se va desprinde gospel-ul (1930), ca un tip de c├óntec religios modern, ce se ├«nt├ólne╚Öte cu jaz-ul.

Spiritual dex online | sinonim

Spiritual definitie

Intrare: spiritual
spiritual adjectiv
  • silabisire: -tu-al