Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru spin─ârie

SPIN─éR├ŹE, spin─ârii, s. f. Loc unde cresc mul╚Ťi spini1, desi╚Ö de spini1; spinet, spini╚Ö. ÔÇô Spin1 + suf. -─ârie.
SPIN─éR├ŹE, spin─ârii, s. f. Loc unde cresc mul╚Ťi spini1, desi╚Ö de spini1; spinet, spini╚Ö. ÔÇô Spin1 + suf. -─ârie.
SPIN─éR├ŹE, spin─ârii, s. f. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) Loc unde cresc mul╚Ťi spini, desi╚Ö de spini. Cristeii r├«deau ├«n ierburile de pe margine; pi╚Ťigoi ciudo╚Öi ╚Ťiuiau ├«n spin─ârii. SADOVEANU, O. I 315. Plantele folositoare ├«nlocuiesc spin─âriile, mla╚Ötinile seac─â, p─âduri apar unde erau nisipuri. id. M. C. 211. O movil─â rotunzit─â de iarb─â ╚Öi ap─ârat─â de spin─ârie deas─â, ca de-o ├«mprejmuire vie ╚Öi ├«nd├«rjit─â. C. PETRESCU, R. DR. 54.
spin─âr├şe s. f., art. spin─âr├şa, g.-d. art. spin─âr├şei; pl. spin─âr├şi, art. spin─âr├şile
spin─âr├şe s. f., art. spin─âr├şa, g.-d. art. spin─âr├şei; pl. spin─âr├şi, art. spin─âr├şile
GREABĂNUL SPINĂRII s. v. coloană vertebrală, șira spinării.
OSUL SPINĂRII s. v. coloană vertebrală, șira spinării.
SPIN─éR├ŹE s. m─âr─âcini (pl.), m─âr─âcini╚Ö, (reg.) m─âr─âcinet, spin─ârip╚Ö, spinet, spini╚Ö. (S-a ├«ncurcat ├«n ~.)
SPIN─éR├ŹE ~i f. 1) Loc unde cresc mul╚Ťi spini. 2) Desi╚Ö de spini. [G.-D. spin─âriei] /spin + suf. ~─ârie
spinărie f. spiniș.
spin─âr├şe f. Desi╚Ö de spin─ş, spinet: pin ─şerbur─ş, pe hatur─ş ╚Öi pin spin─âri─ş (Sadov. VR. 1928, 7-8, 14).
SPINĂRIE s. mărăcini (pl.), mărăciniș, (reg.) mărăcinet, spinăriș, spinet, spiniș. (S-a încurcat în ~.)

Spin─ârie dex online | sinonim

Spin─ârie definitie

Intrare: spin─ârie
spin─ârie substantiv feminin