Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

SPIN2, spini, s. m. (Fiz.) Moment cinetic propriu electronului sau oric─ârei alte particule elementare. ÔÇô Din engl., fr. spin.
SPIN1, spini, s. m. I. 1. Organ ├«n form─â de ╚Ťeap─â care cre╚Öte pe tulpina, pe ramurile, pe frunzele, pe fructele etc. unor plante; ghimpe. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a ╚Öedea) pe (sau ca pe) spini = a fi nelini╚Ötit, ner─âbd─âtor. A fi (sau a sta) ca un spin ├«n ochii (sau ├«n inima, ├«n coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezen╚Ť─â nepl─âcut─â pentru cineva; a incomoda pe cineva. 2. Nume dat mai multor plante erbacee sau lemnoase care au spini1 (I 1). ÔÖŽ Spec. Plant─â erbacee din familia compozeelor, cu tulpina spinoas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze din╚Ťate ╚Öi spinoase ╚Öi cu flori ro╚Öii, dispuse ├«n capitule (Carduus acanthoides). II. 1. Parte ├«n form─â de spin1 (I 1) a c├órligului de undi╚Ť─â, situat─â ├«n v├órful acestuia. 2. ╚śtift. ÔÇô Lat. spinus ÔÇ×prun s─âlbaticÔÇŁ.
SPIN2, spini, s. m. (Fiz.) Moment cinetic propriu electronului sau oric─ârei alte particule elementare. ÔÇô Din engl., fr. spin.
SPIN1, spini, s. m. I. 1. Organ ├«n form─â de ╚Ťeap─â care cre╚Öte pe tulpina, pe ramurile, pe frunzele, pe fructele etc. unor plante; ghimpe. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a ╚Öedea) pe (sau ca pe) spini = a fi nelini╚Ötit, ner─âbd─âtor. A fi (sau a sta) ca pe un spin ├«n ochii (sau ├«n inima, ├«n coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezen╚Ť─â nepl─âcut─â pentru cineva; a incomoda pe cineva. 2. Nume dat mai multor plante erbacee sau lemnoase care au spini1 (I 1). ÔÖŽ Spec. Plant─â erbacee din familia compozeelor, cu tulpina spinoas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze din╚Ťate ╚Öi spinoase ╚Öi cu flori ro╚Öii, dispuse ├«n capitule (Carduus acanthoides). II. 1. Parte ├«n form─â de spin1 (I 1) a c├órligului de undi╚Ť─â, situat─â ├«n v├órful acestuia. 2. ╚śtift. ÔÇô Lat. spinus ÔÇ×prun s─âlbaticÔÇŁ.
SPIN, spini, s. m. I. 1. Organ ├«n form─â de ╚Ťeap─â care cre╚Öte pe tulpina sau pe ramurile unor plante; ghimpe. De teama unui spin, L─âs─âm s─â moar─â roza pe tulpin─â. CERNA, P. 125. De multe ori iese o fericire din mijlocul necazurilor, precum iese roza din mijlocul spinilor. BOLLIAC, O. 262. Porumbel cu porumbele, Negri╚Öoare, mititele, Caz─â-╚Ťi porumbelele, U╚Öte-╚Ťi-se frunzele, S─â r─âm├«n─â numai spinu. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 59. ÔŚŐ (Poetic) Pe frun╚Ťile lor purtau coroane f─âcute din fire de raze ╚Öi din spini auri╚Ťi ╚Öi lungi. EMINESCU, N. 25. ÔŚŐ Fig. [Mitrea] mo╚Ötenise spinii ei. SADOVEANU, M. C. 7. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a ╚Öedea) pe (sau ca pe) (ni╚Öte) spini = a fi nelini╚Ötit, a nu mai avea r─âbdare; a sta ca pe ghimpi. P─ârea ├«ns─â grozav de ner─âbd─âtoare ╚Öi st─âtea ca pe ni╚Öte spini. REBREANU, I. 119. Moartea ├«ntreab─â ce mai porunci╚Ťi? ╚śi nu v─â sup─âra╚Ťi, dar tare-i sup─ârat─â ╚Öi avan─â, drept s─â v─â spun; ╚Öede ca pe spini ╚Öi vrea numaidec├«t s─â-i da╚Ťi r─âspuns. CREANG─é, P. 315. A fi (sau a sta) ca un spin ├«n ochii (├«n inima sau ├«n coasta) cuiva = a incomoda pe cineva prin prezen╚Ťa sa, a nu fi pe placul cuiva. 2. Plant─â din familia compozeelor, cu tulpina dreapt─â ╚Öi frunze cu ie╚Öituri spinoase, cu flori ro╚Öii, galbene sau albe; cre╚Öte prin locuri necultivate ╚Öi prin p─â╚Öuni etc. (Carduus acanthoides); scai. Printre spinii c├«mpului, G├«ngu mergea al─âturi cu c├«inele. C. PETRESCU, S. 36. Spinii ne zg├«r├«iau; ├«i prindeau ╚Öi-i sf├«╚Öiau rochia. IBR─éILEANU, A. 161. Tu e╚Öti, Mircea? ÔÇô Da-mp─ârate! ÔÇô Am venit s─â mi te-nchini, S─â nu schimb a ta coroan─â ├Äntr-o ramur─â de spini. EMINESCU, O. I 146. A╚Öa-i, doamne-ntre str─âini, Ca ml─âdi╚Ťa ├«ntre spini; Sufl─â v├«ntul ╚Ö-o cl─âte╚Öte, De to╚Ťi spinii mi-o love╚Öte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 195. ÔŚŐ Compus: spin-musc─âlesc = c─âtin─â. 3. Porumbar1. II. Tij─â metalic─â mic─â, de form─â cilindric─â sau conic─â, folosit─â pentru a asigura ├«mbinarea a dou─â piese metalice; ╚Ötift. III. Momentul cinetic al unei particule elementare de materie. ÔÇô Pl. ╚Öi: (I, n.) spinuri (ALECSANDRI, P. III 246). ÔÇô Variant─â: (rar) sp├şne (BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 89) s. m.
spin s. m., pl. spini
spin-musc─âl├ęsc (plant─â) s. m.
!sp├şnul-c├ęrbului (plant─â) s. m. art.
spin (bot., tehn., fiz.) s. m., pl. spini
spin-musc─âl├ęsc s. m.
sp├şnul-c├ęrbului s. m.
BURETE-DE-SP├ŹN s. v. nicorete.
BURE╚ÜI-DE-SP├ŹNI s. pl. v. p├óini╚Öoar─â.
SPIN s. 1. (BOT.) ghimpe, m─âr─âcine, ╚Ťeap─â, ╚Ťepu╚Ö─â, (reg.) ╚Öteap. (M─âce╚Öul e plin de ~i; s-a ├«n╚Ťepat ├«ntr-un ~ al m─âce╚Öului.) 2. v. m─âr─âcine. 3. (BOT.; Carduus acanthoides) (reg.) c─âtin─â, cr─âpu╚Önic, porumbel, scai, scaiete, unghia-ursului. 4. (BOT.; Carduus kerneri) scaiete, (reg.) scai. 5. (TEHN.) ╚Ötift, cui cilindric.
SPIN s. v. a╚Öchie, ciulin, holer─â, porumbar, porumbel, scaiul-dracului, ╚Ťeap─â, ╚Ťepu╚Ö─â.
SPIN-ÁLB s. v. părul-ciutei, salbă-moale, verigar.
SPIN-DE-MÚCEDĂ s. v. scai-albastru, scai-vânăt.
SPIN-VÂNĂT s. v. scai-albastru, scai-vânăt.
SPINUL-AS├ŹNULUI s. v. p─âliur.
SPIN s.m. (Fiz.) Impuls propriu de ├«nv├órtire al particulelor elementare ╚Öi al cuantelor. [< engl., fr. spin, cf. engl. spinning moment ÔÇô moment de rotire < spin ÔÇô a roti].
SPIN1 s. m. (fiz.) impuls propriu de învârtire al particulelor elementare și al cuantelor. (< engl., fr. spin)
SPIN2 (I) - elem. ÔÇ×spin, ghimpeÔÇŁ. (< fr. spin/i/-, cf. lat. spina)
spin (-ni), s. m. ÔÇô 1. Ghimpe. ÔÇô 2. ╚Üepu╚Ö─â, a╚Öchie. ÔÇô 3. Ciulin (Carduus acanthoides, C. Kerneri, C. nutans). ÔÇô 4. Plante spinoase (Prunus spinosa, Xanthium spinosa, Eryngium planum, E. campestre). ÔÇô Mr. schin, megl. spin. Lat. spß┐Ĺnus (Pu╚Öcariu 1619; REW 8155), cf. it. spino, prov. espin, sp. espino, port. espinho. ÔÇô Der. spin─ârie, s. f. (desi╚Ö de spini); spinet (var. spini╚Ö), s. n. (loc cu spini); spinos, adj. (cu spini); ├«nspina, vb. (a ├«n╚Ťepa, a ├«mpunge cu un spin); spinui, vb. (a ├«ngr─âdi cu gard de spini); spinu╚Ť─â, s. f. (b─ânic─â, Phyteuma orbiculare, P. Wagneri); schinel, s. m. (plant─â, Cnicus benedictus).
SPIN ~i m. 1) Forma╚Ťie cu v├órf ascu╚Ťit ╚Öi ├«n╚Ťep─âtor, care cre╚Öte pe tulpina, pe ramurile, mai rar, pe frunzele ╚Öi pe fructele unor plante; ghimpe. * Cunun─â de ~i suferin╚Ť─â ne├«ntrerupt─â; chin. A sta (sau a ╚Öedea) pe (sau ca pe ni╚Öte) ~i a nu avea lini╚Öte; a fi ner─âbd─âtor. A fi (sau a sta) ca un ~ ├«n ochii (sau ├«n inima, ├«n coasta) cuiva a incomoda pe cineva. 2) Plant─â erbacee cu tulpina erect─â, ramificat─â ╚Öi ghimpoas─â, cu frunze ad├ónc crestate ╚Öi cu flori ro╚Öii sau albe, dispuse ├«n inflorescen╚Ťe. 3) pop. Orice plant─â erbacee, care are asemenea prelungiri ├«n╚Ťep─âtoare. 4) V├órful c├órligului de undi╚Ť─â. /<lat. spinus, ~a
spin m. 1. partea ├«n╚Ťep─âtoare a unei plante: nu e trandafir f─âr─â spini; 2. arbust ghimpos ce face porumbe: oare ├«n ╚Ťar─â nu cre╚Öte dec├ót spin? AL.; spin musc─âlesc, Bot. holer─â; 3. fig. ceva aspru, dureros: plin─â de spin e calea binelui; a ╚Öedea pe spini, a fi foarte ner─âbd─âtor. [Lat. SPINA].
h├│ler─â (nord) ╚Öi hol├ęr─â (sud) f., pl. e (rus. hol├ęra, d. ngr. ╚Öi vgr. hol├ęra, it. col├ęra, lat. ch├│lera). O boal─â caracterizat─â pin v─ârs─âtur─ş, fior─ş, c├«rce─ş, lividitate ╚Öi diare─şe cu mucozit─â╚Ť─ş ╚Öi care, ├«n c├«te-va ore, reduce bolnavu aproape la un schelet. (A b├«ntuit la no─ş cu furie la 1831). Fig. Iron. Feme─şe foarte ur├«t─â sa┼ş foarte rea (V. c─şum─â). O plant─â din familia compuselor (xanthium spin├│sum) caracterizat─â pin ni╚Öte ghimp─ş trifurca╚Ť─ş. A fost adus─â la no─ş de Cazac─ş, de coadele cailor c─ârora sÔÇÖa aninat s─âm├«n╚Ťa e─ş ├«n timpu r─âzboa─şelor contra Turcilor ├«ntre 1819-1828. De ace─şa i se zice ╚Öi spin musc─âlesc. ÔÇô Fals coler─â.
spin m. (lat. spinus, spina, it. spina, pv. sp. espina, fr. ├ępine, pg. espinha). Ghimpe. Plant─â cu ghimp─ş (sca─ş, ciulin─ş, holer─â): un loc plin de spini ╚Öi m─âr─âcin─ş. Spin musc─âlesc (rar), holer─â. Fig. Plin de spin─ş, spinos; gre┼ş, aspru: calea binelu─ş e plin─â de spin─ş. A ╚Öedea ca pe spin─ş (or─ş ghimp─ş), a fi foarte ner─âbd─âtor.
burete-de-spin s. v. NICORETE.
bure╚Ťi-de-spini s. pl. v. P├ÄINI╚śOAR─é.
spin s. v. A╚śCHIE. CIULIN. HOLER─é. PORUMBAR. PORUMBEL. SCAIUL-DRACULUI. ╚ÜEAP─é. ╚ÜEPU╚ś─é.
SPIN s. 1. (BOT.) ghimpe, m─âr─âcine, ╚Ťeap─â, ╚Ťepu╚Ö─â, (reg.) ╚Öteap. (M─âce╚Öul e plin de ~; s-a ├«n╚Ťepat ├«ntr-un ~ al m─âce╚Öului.) 2. (BOT.) m─âr─âcine, (├«nv.) rug. (M─âtur─â de ~i.) 3. (BOT.; Carduus acanthoides) (reg.) c─âtin─â, cr─âpu╚Önic, porumbel, scai, scaiete, unghia-ursului. 4. (BOT.; Carduus kerneri) scaiete, (reg.) scai. 5. (TEHN.) ╚Ötift, cui cilindric.
spin-alb s. v. P─éRUL-CIUTEI. SALB─é-MOALE. VERIGAR.
spin-albastru s. v. SCAI-ALBASTRU. SCAI-VÎNĂT.
spin-de-mucedă s. v. SCAI-ALBASTRU. SCAI-VÎNĂT.
spin-vînăt s. v. SCAI-ALBASTRU. SCAI-VÎNĂT.
spinele-cerbului s. v. P─éRUL-CIUTEI. SALB─é-MOALE. VERIGAR.
spinul-asinului s. v. P─éLIUR.[1]
spinul-lui-Hristos s. v. P─éLIUR.
spinul-Sfintei-Marii s. v. ARMURAR.
spin s. m. (fiz.) ÔŚŐ ÔÇ×Particule al c─âror spin se m─âsoar─â cu numere ├«ntregi, 0, 1, 2 [...] se numesc ┬źbozoni┬╗ ╚Öi au proprietatea c─â pot s─â se suprapun─â oric├óte ├«n aceea╚Öi stare.ÔÇŁ Cont. 12 I 79 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Spin (momentul cinetic intern) [...] Particulele av├ónd valori frac╚Ťionare ale spinului (numite fermioni) se distribuie astfel ├«nc├ót s─â nu existe dou─â ├«ntr-o aceea╚Öi stare energetic─â, pe c├ónd particulele cu spinul ├«ntreg (numite bozoni) pot exista oric├óte ├«n aceea╚Öi stare.ÔÇŁ Cont. 27 IV 79 p. 7; v. ╚Öi spion (1965), supergravita╚Ťional, superparticul─â (din engl., fr. spin; LTR, DF; DEX, DN3)
SPIN subst. 1. Spinei act.; ÔÇô Chiril, mold., act. 2. Spineaciu, C. (AO XVIII. 3. + -ci: Spinciul (17 B I 215, 325, 361; II 206; III 37).
Rhamnus catharticus L. ┬ź Spinul cerbului ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori verzi-g─âlbui (4 sepale, 4 petale mici, 4 stamine) dispuse 2-5 ├«n fascicule. Frunze verzi, ceva mai deschise pe partea inferioar─â, ovat-eliptice, margini fin-din╚Ťate, glabre, sub╚Ťiri, cu 3-5 perechi de nervuri, pe╚Ťiol cca 3 cm lungime. Arbust cu ramuri opuse, terminate ├«ntr-un spin; 2-6 m ├«n─âl╚Ťime. Scoar╚Ť─â maro-├«nchis. Fructe, drupe sferice, negre.
a sta ca pe ace / ca pe ouă / ca pe spini expr. a fi neliniștit; a fi nerăbdător.
a sta ca un spin ├«n coasta / ├«n inima / ├«n ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezen╚Ť─â nepl─âcut─â pentru cineva; a incomoda pe cineva.
a ședea ca pe ace / ca pe coji de ouă / ca pe spini expr. a fi neliniștit / nerăbdător.

Spin dex online | sinonim

Spin definitie

Intrare: spin
spin substantiv masculin
Intrare: Spin
Spin
Intrare: spin-alb
spin-alb substantiv masculin
Intrare: spin-musc─âlesc
spin-musc─âlesc substantiv masculin
Intrare: spin-vânăt
spin-vânăt substantiv masculin
Intrare: spinul-cerbului
spinul-cerbului substantiv masculin articulat
Intrare: burete-de-spin
burete-de-spin substantiv masculin
Intrare: bure╚Ťi-de-spini
bure╚Ťi-de-spini substantiv masculin plural