SPICIFÓRM, -Ă, spiciformi, -e, adj. Care are formă de spic (1). – Din fr. spiciforme.

SPICIFÓRM, -Ă, spiciformi, -e, adj. Care are formă de spic (1). – Din fr. spiciforme.

spicifórm adj. m., pl. spicifórmi; f. spicifórmă, pl. spicifórme

spicifórm adj. m., pl. spicifórmi; f. sg. spicifórmă, pl. spicifórme

SPICIFÓRM, -Ă adj. În formă de spic. [< fr. spiciforme].

SPICIFÓRM, -Ă adj. în formă de spic. (< fr. spiciforme)

SPICIFÓRM ~ă (~i, ~e) Care are forma unui spic. /<fr. spiciforme

SPICI- „spic, spicat”. ◊ L. spicum „spic” > fr. spici-, engl. id. > rom. spici-. □ ~fer (v. -fer), adj., care poartă spice; ~flor (v. -flor), adj., cu florile dispuse în spic; ~form (v. -form), adj., în formă de spic.