Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru speteaz─â

SPETE├üZ─é, speteze, s. f. 1. Parte mai ├«nalt─â a unui scaun, fotoliu etc., de care ├«╚Öi reazem─â spatele cel care ╚Öade; sp─âtar1, rezem─âtoare. 2. Bucat─â de sc├óndur─â ├«ngust─â care serve╚Öte ca element de sprijin sau de leg─âtur─â ├«ntre diverse p─âr╚Ťi ale unei construc╚Ťii sau ale unui obiect: a) fiecare dintre aripile morii de v├ónt; b) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de ap─â; c) fiecare dintre piesele de lemn care leag─â car├ómbii loitrelor de la car; d) bucat─â de lemn care une╚Öte cele dou─â coarne ale plugului; e) sc├óndur─â cu care se ridic─â firele de urzeal─â c├ónd se ╚Ťese cu ales─âturi; f) fiecare dintre cele dou─â bra╚Ťe ale vatalelor la r─âzboiul de ╚Ťesut; g) fiecare dintre sc├óndurelele care alc─âtuiesc scheletul zmeului cu care se joac─â copiii ╚Öi care se fixeaz─â pe o coal─â de h├órtie; h) fiecare dintre stinghiile care alc─âtuiesc scheletul stelei cu care colind─â copiii ╚Öi pe care se fixeaz─â h├órtia ╚Öi ornamentele. ÔÇô Spat─â + suf. -eaz─â.
SPETE├üZ─é, speteze, s. f. 1. Parte mai ├«nalt─â a unui scaun, fotoliu etc., de care ├«╚Öi reazem─â spatele cel care ╚Öade; sp─âtar1, rezem─âtoare. 2. Bucat─â de sc├óndur─â ├«ngust─â care serve╚Öte ca element de sprijin sau de leg─âtur─â ├«ntre diverse p─âr╚Ťi ale unei construc╚Ťii sau ale unui obiect: a) fiecare dintre aripile morii de v├ónt; b) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de ap─â; c) fiecare dintre piesele de lemn care leag─â car├ómbii loitrelor de la car; d) bucat─â de lemn care une╚Öte cele dou─â coarne ale plugului; e) sc├óndur─â cu care se ridic─â firele de urzeal─â c├ónd se ╚Ťese cu ales─âturi; f) fiecare dintre cele dou─â bra╚Ťe ale vatalelor la r─âzboiul de ╚Ťesut; g) fiecare dintre sc├óndurelele care alc─âtuiesc scheletul zmeului cu care se joac─â copiii ╚Öi care se fixeaz─â pe o coal─â de h├órtie; h) fiecare dintre stinghiile care alc─âtuiesc scheletul stelei cu care colind─â copiii ╚Öi pe care se fixeaz─â h├órtia ╚Öi ornamentele. ÔÇô Spat─â + suf. -eaz─â.
SPETE├üZ─é, speteze, s. f. 1. Sp─âtar de scaun, de fotoliu sau de banc─â (de care ├«╚Öi reazem─â spatele cel care ╚Öade). Doamna Vorvoreanu se sprijini pe speteaza fotoliului ╚Öi r─âsufl─â ad├«nc. DUMITRIU, N. 84. Na╚Öul se rezema de speteaza scaunului, asculta, se ├«nduio╚Öa, pe urm─â se r─âstea la ╚Ťigani. PAS. Z. I 176. Toader C├«rlan se l─âsase pe speteaza scaunului ╚Öi se uita cu admira╚Ťie la so╚Ťia lui. SADOVEANU, O. VIII 187. 2. Bucat─â de sc├«ndur─â (├«ngust─â ╚Öi sub╚Ťire) care serve╚Öte ca sprijin sau ca leg─âtur─â ├«ntre p─âr╚Ťi la diferite construc╚Ťii de lemn (mai rar ca parte principal─â a unei construc╚Ťii): a) fiecare dintre aripile morii de v├«nt. Moara r─âmase sc├«r╚Ť├«ind ╚Öi v├«ntur├«ndu-╚Öi spetezele pe singur─âtatea dealului. SADOVEANU, O. V 124; b) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de ap─â. Apa morii murmura surd afar─â, gr─âm─âdindu-se la spetezele ro╚Ťii din l─âptoc. SADOVEANU, O. III 378; c) fiecare dintre fu╚Öteii loitrelor de la car; ╚Öi╚Ötoare. Drugii s├«nt d─âltui╚Ťi p├«n─â la jum─âtate sau ├«n ├«ntregime, spre a face loc spetezelor. PAMFILE, I. C. 133. De-acum numai s─â te ╚Ťii bine de car├«mbi ╚Öi de speteze, c─â am s─â m├«n iepele iestea de au s─â scapere fugind. CREANG─é, P. 126; d) bucat─â de lemn care une╚Öte cele dou─â coarne ale plugului. Aceste dou─â coarne s├«nt c├«teodat─â legate printr-o punte de lemn sau de fier, numit─â... speteaz─â. PAMFILE, A. R. 36; e) sc├«nduric─â cu care se ridic─â firele de urzeal─â c├«nd se ╚Ťese cu ales─âturi. ÔŚŐ ╚Ües─âturi cu speteze = ╚Ťes─âturi cu desene; f) fiecare dintre cele dou─â bra╚Ťe ale vatalelor; g) fiecare dintre sc├«ndurelele care alc─âtuiesc scheletul zmeului cu care se joac─â copiii ╚Öi pe care se fixeaz─â h├«rtia. Culc─âm cu grij─â zmeul ├«n ╚Öan╚Ť, s─â nu-i sf├«╚Öiem h├«rtia, s─â nu-i rupem spetezele. STANCU, D. 98. Spetezele trebuie s─â fie bine cump─ânite din ochi ╚Öi din cu╚Ťit, ca s─â nu fie una mai grea dec├«t alta. ISPIRESCU, la CADE; h) fiecare dintre stinghiile care alc─âtuiesc scheletul stelei cu care colind─â copiii ╚Öi pe care se fixeaz─â h├«rtia ╚Öi ornamentele. [Steaua] a ie╚Öit str├«mb─â ╚Öi a costat mai scump: h├«rtie, clei, speteze. PAS, Z. I 102.
spete├íz─â s. f., g.-d. art. spet├ęzei; pl. spet├ęze
spete├íz─â s. f., g.-d. art. spet├ęzei; pl. spet├ęze
SPETE├üZ─é s. 1. v. sp─âtar. 2. v. bat─â. 3. (TEHN.) ching─â, sc├óndur─â, stinghie, (pop.) blan─â. (~ la r─âzboiul de ╚Ťesut.) 4. (la pl.) v. aripi. 5. (TEHN.) (reg.) ching─â, curmezi╚Ö, f─âlce. 6. stinghie. (~ la fundul carului, al c─âru╚Ťei.) 7. (TEHN.) (reg.) b─â╚Ť, blan─â, br─â╚Ťar─â, carf─â, fus, fustel, gratie, lop─â╚Ťic─â, spi╚Ť─â, stic, sul, ╚Öu╚Ötor. (~la loitrele c─âru╚Ťei.) 8. (TEHN.) lop─â╚Ťic─â, pop, stinghie. (La c├órceiele carului se afl─â o ~.) 9. (TEHN.) bulfeu, cruce, stinghie, (pop.) sc─âlu╚Ö, (Transilv., Ban., ╚Öi Olt.) fiulare, (Olt.) jigl─â, (prin Mold.) lop─â╚Ťic─â, (Ban.) remeneac─â, (Transilv.) sc├ónduric─â. (~ la jug.) 10. (TEHN.) (reg.) br─âcinar, ching─â, m├ón─â. (~ la coarnele plugului.) 11. (TEHN.) bra╚Ť, crac, margine, m├ón─â, m├óner, pervaz, (reg.) condac, cotoi. (~ la fer─âstr─âu.) 12. (TEHN.) bra╚Ť, ching─â, coard─â, stinghie, (pop.) curmezi╚Ö. (~ la podul ori la scara co╚Öului morii de v├ónt.) 13. (TEHN.) arip─â, s─âgeat─â. (~ la roata morii de v├ónt.) 14. (TEHN.) (reg.) resteu. (~ la roata morii de ap─â.) 15. (TEHN.) arip─â, cruce, (reg.) cruci╚Ö─â, cump─ân─â, fofelni╚Ť─â, r─âscruce. (~ la v├órtelni╚Ť─â.)
SPETE├üZ─é s. v. iris, obligean─â, otic, papur─â, rugin─â, s─âbiu╚Ť─â, st├ónjen, st├ónjen de balt─â, st├ónjenel, st├ónjen galben.
SPETE├üZ─é ~├ęze f. 1) Parte mai ├«nalt─â a unui scaun, a unui fotoliu sau a unei mobile pentru ╚Öezut, de care se reazem─â cu spatele cel care ╚Öade; sp─âtar; r─âzem─âtoare. 2) Fiecare dintre aripile unei mori de v├ónt. 3) Stinghie de lemn av├ónd diferite ├«ntrebuin╚Ť─âri. ~eaza carului. /spat─â + suf. ~eaz─â
speteaz─â f. 1. sc├óndur─â sub╚Ťire pentru diferite uzuri: spetezele ferestrei, jugului, smeului; 2. pl. lemne ce leag─â loitrele: spetezele carului sunt ╚Öapte ├«nainte ╚Öi trei ├«napoi; 3. pl. be╚Ťele pe cari se fac i╚Ťele la r─âsboiul de ╚Ťesut; 4. Tr. papur─â. [Diminutiv din spat─â].
sp─âte├íz─â f., pl. eze (dim. d. sp─ât─â sa┼ş alb. ┼íp├ít─âz─â. Cp. cu sf├«rleaz─â). Est. Sc├«nduric─â, pies─â de lemn lat─â a╚Öa cum ├«s gratiile une─ş c─âru╚Ťe (├«n latur─ş sa┼ş ├«napo─ş la corlat─â), la fer─âstr─â┼ş (piesele de care apuc─ş c├«nd ta─ş), la aripa mori─ş sa┼ş a v├«rtelni╚Ťe─ş (= fofeaz─â) ╚Ö. a. Sp─âtar (rezem─âtoare) la scaun. ÔÇô ├Än sud ╚Öi vest speteaz─â, ╚Öindil─â de zme┼ş. Pe a─şurea numele unor plante cu frunze lung─ş ╚Öi late, ca pipirigu sau (Ial.) st├«njinelu.
speteáză, V. spăteáză.
SPETEAZ─é s. 1. rezem─âtoare, spate, sp─âtar, (├«nv. ╚Öi reg.) spat─â. (~ la un scaun.) 2. (TEHN.) bat─â, b─âteal─â, bra╚Ť, br─â╚Ťar─â, f─âlcea, fofeaz─â, lop─â╚Ťea, m─ânu╚Ö─â, m├«n─â. (~ la r─âzboiul de ╚Ťesut.) 3. (TEHN.) ching─â, sc├«ndur─â, stinghie, (pop.) blan─â. (~ la r─âzboiul de ╚Ťesut.) 4. (TEHN.; la pl.) aripi (pl.), cruci╚Öe (pl.), cumpene (pl.), fofelni╚Ťe (pl.), r─âscruci (pl.). (~ la r─âzboiul de ╚Ťesut.) 5. (TEHN.) (reg.) ching─â, curmezi╚Ö, f─âlcea, stinghie. (~ la fundul carului, al c─âru╚Ťei.) 6. (TEHN.) (reg.) b─â╚Ť, blan─â, br─â╚Ťar─â, carf─â, fus, fustel, gratie, lop─â╚Ťic─â, spi╚Ť─â, stic, sul, ╚Öu╚Ötor. (~ la loitrele c─âru╚Ťei.) 7. (TEHN.) lop─â╚Ťic─â, pop, stinghie. (La c├«rceiele carului se afl─â o ~.) 8. (TEHN.) bulfeu, cruce, stinghie, (pop.) sc─âiu╚Ö, (Transilv., Ban. ╚Öi Olt.) fiulare, (Olt.) jigl─â, (prin Mold.) lop─â╚Ťic─â, (Ban.) remeneac─â, (Transilv.) sc├«nduric─â. (~ la jug.) 9. (TEHN.) (reg.) br─âcinar, ching─â, m├«n─â. (~ la coarnele plugului.) 10. (TEHN.) bra╚Ť, crac, margine, m├«n─â, m├«ner, pervaz, (reg.) condac, cotoi. (~ la fer─âstr─âu.) 11. (TEHN.) bra╚Ť, ching─â, coard─â, stinghie, (pop.) curmezi╚Ö. (~ la podul ori scara co╚Öului morii de v├«nt.) 12. (TEHN.) arip─â, s─âgeat─â. (~ la roata morii de v├«nt.) 13. (TEHN.) (reg.) resteu. (~ la roata morii de ap─â.) 14. (TEHN.) arip─â, cruce, (reg.) cruci╚Ö─â, cump─ân─â, fofelni╚Ť─â, r─âscruce. (~ la v├«rtelni╚Ť─â.)
spetează s. v. IRIS. OBLIGEANĂ. OTIC. PAPURĂ. RUGINĂ. SĂBIUȚĂ. STÎNJEN. STÎNJEN DE BALTĂ. STÎNJENEL. STÎNJEN GALBEN.
spete├íz─â, speteze, (spetadz─â), s.f. ÔÇô (reg.; bot.) Pipirig. (Maram., S─âlaj, cf. ALR, 1961: 637). ÔÇô Din spat─â + suf. -eaz─â (╚ś─âineanu, Scriban, DEX, MDA); mai demult, sp─âtarul scaunului se ├«mpletea din pipirig.
spete├íz─â, speteze, (spetadz─â), s.f. ÔÇô (bot.) Pipirig. Termen atestat ├«n Maramure╚Ö ╚Öi S─âlaj (ALR 1961: 637). ÔÇô Din spat─â (ref. la speteaz─â, ÔÇ×sp─âtarul scaunuluiÔÇŁ, care mai demult se ├«mpletea din fire uscate de pipirig) + -eaz─â.
a îndoi (cuiva) caroseria / speteaza expr. a lovi (pe cineva) cu putere, a bate tare (pe cineva).

Speteaz─â dex online | sinonim

Speteaz─â definitie

Intrare: speteaz─â
speteaz─â substantiv feminin