SPEOLOGÍE s. f. Știință care are ca obiect explorarea și studiul complex al peșterilor. [Pr.: spe-o-] – Cf. fr. spéléologie.

SPEOLOGÍE s. f. Știință care are ca obiect explorarea și studiul complex al peșterilor. [Pr.: spe-o-] – Cf. fr. spéléologie.

SPEOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul peșterilor din punct de vedere geologic, arheologic, antropologic etc. Racoviță întemeiază Institutul de speologie, care prin grija lui devine centrul mondial de studii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 375, 5/5. – Pronunțat: spe-o-.

speologíe (spe-o-) s. f., art. speología, g.-d. speologíi, art. speologíei

speologíe s. f. (sil. spe-o-), art. speología, g.-d. speologíi, art. speologíei

SPEOLOGIE s. speleologie.

SPEOLOGÍE s.f. Știință care studiază formarea peșterilor și viața din interiorul lor; speleologie. [Cf. fr. spéléologie < gr. speos – peșteră, logos – știință].

SPEOLOGÍE s. f. știință care studiază formarea peșterilor și viața din interiorul lor. (după fr. spéléologie)

SPEOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul complex al peșterilor și al vietuițoarelor din mediul subteran. Pronunțat: spe-o-.

SPEOLOGÍE f. Știință care se ocupă cu studiul peșterilor. [G.-D. speologiei] /<fr. spéologie

*spe(le)ologíe f. (vgr. spélaion, și spéos, speluncă, și -logie). Studiu formăriĭ cavernelor (o parte a geologiiĭ) și al animalelor care trăĭesc în caverne (o parte a zoologiiĭ).

SPEOLOGIE s. speleologie.

speologie, știința care se ocupă cu studiul complex (mineralogic, geomorfologic, hidrologic, paleontologic) al peșterilor. O ramură distinctă a s. o constituie biospeologia, întemeiată de Emil Racoviță.

SPEO- „peșteră, cavernă”. ◊ gr. speos „grotă, cavernă” > fr. spéo- > rom. speo-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., știință care se ocupă cu studiul viețuitoarelor din peșteri; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces geologic de formare a peșterilor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în speologie; sin. speleolog; ~logie (v. -logie1), s. f., știință care studiază formarea peșterilor și viața din interiorul acestora; sin. speleologie.