SPECTROSCÓPIC, -Ă, spectroscopici, -ce, adj. Care aparține spectroscopiei, privitor la spectroscopie; care se face cu ajutorul spectroscopului. – Din fr. spectroscopique.

SPECTROSCÓPIC, -Ă, spectroscopici, -ce, adj. Care aparține spectroscopiei, privitor la spectroscopie; care se face cu ajutorul spectroscopului. – Din fr. spectroscopique.

SPECTROSCÓPIC, -Ă, spectroscopici, -e. adj. Care ține de spectroscopie; care se face cu ajutorul spectroscopului.

SPECTROSCÓPIC, -Ă, spectroscopici, -ce adj. Care aparține spectroscopiei, privitor la spectroscopie; care se face cu ajutorul spectroscopului. – Fr. spectroscopique.

!spectroscópic (-tros-co-/-tro-sco-) adj. m., pl. spectroscópici; f. spectroscópică, pl. spectroscópice

spectroscópic adj. m. (sil. mf. -sco-), pl. spectroscópici; f. sg. spectroscópică, pl. spectroscópice

SPECTROSCÓPIC, -Ă adj. Referitor la spectroscopie. [< fr. spectroscopique].

SPECTROSCÓPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de spectroscop; propriu spectroscopului. /<fr. spectroscopique