specimen definitie

15 definiții pentru specimen

SPECIMÉN, specimene, s. n. (Adesea fig.) Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie, un obiect etc. – Din fr. spécimen.
SPECIMÉN, specimene, s. n. (Adesea fig.) Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie, un obiect etc. – Din fr. spécimen.
SPECIMÉN, specimene, s. n. Exemplar, model sau exemplu care ilustrează un gen, o specie (uneori, mai ales cînd e vorba de oameni, o specie rea, necorespunzătoare). [Bătrînul] apărea, adus ca un specimen rar de longevitate, și la toate întrebările... zîmbea cu bietul lui surîs senil. ANGHEL, PR. 62. Posesorul colecției mi-a mulțumit; dar, deși l-a primit, n-a rămas, cum m-așteptam, destul de încîntat de specimenul meu. CARAGIALE, S. N. 144. Un model de o moară din nou inventată de un romîn și alte specimene de instrumente arătorii. ODOBESCU, S. I 480. – Accentuat și: specímen.
SPECIMÉN, specimene, s. n. Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie etc. – Fr. spécimen.
specimén s. n., pl. speciméne
specimén s. n., pl. speciméne
SPECIMÉN s. 1. fel, gen, mod, soi, specie, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme...) 2. exemplu, model, mostră, probă, tip. (Dăm mai jos câteva ~ de...)
SPECIMÉN s. v. chip, față, figură, individ, ins, om, persoană.
SPECIMÉN s.n. (Uneori peior.) Exemplar, probă, model; mostră. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. spécimen, cf. lat. specimen – model].
SPECIMÉN s. n. exemplar, model; mostră. ♦ ~ de semnătură = modul cum semnează o persoană. (< fr. spécimen, lat. specimen)
SPECIMÉN ~e n. 1) Exemplar, model care ilustrează o specie sau o categorie. 2) fig. Reprezentant tipic al unui grup de oameni cu trăsături negative; subiect. /<lat. specimen, fr. spécimen
specimen n. model, mostră.
*specimén n., pl. e (fr. spécimen, d. lat. spécimen, speciminis. Cp. cu abdomen, examen, bitum, regim și volum). Mostră, tip, exemplar de probă: un specimen de fluture, un specimen de revistă. Fig. Iron. Ipochimen, tip, specie: ce specimen de om e acesta? V. pramatie.
SPECIMEN s. 1. fel, gen, mod, soi, specie, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme...) 2. exemplu, model, mostră, probă, tip. (Dăm mai jos cîteva ~ de...)
specimen s. v. CHIP. FAȚĂ. FIGURĂ. INDIVID. INS. OM. PERSOANĂ.

specimen dex

Intrare: specimen
specimen 2 pl. -uri substantiv neutru
specimen 1 pl. -e substantiv neutru