Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru specimen

SPECIM├ëN, specimene, s. n. (Adesea fig.) Exemplar, model, exemplu care ilustreaz─â un gen, o specie, un obiect etc. ÔÇô Din fr. sp├ęcimen.
SPECIM├ëN, specimene, s. n. (Adesea fig.) Exemplar, model, exemplu care ilustreaz─â un gen, o specie, un obiect etc. ÔÇô Din fr. sp├ęcimen.
SPECIM├ëN, specimene, s. n. Exemplar, model sau exemplu care ilustreaz─â un gen, o specie (uneori, mai ales c├«nd e vorba de oameni, o specie rea, necorespunz─âtoare). [B─âtr├«nul] ap─ârea, adus ca un specimen rar de longevitate, ╚Öi la toate ├«ntreb─ârile... z├«mbea cu bietul lui sur├«s senil. ANGHEL, PR. 62. Posesorul colec╚Ťiei mi-a mul╚Ťumit; dar, de╚Öi l-a primit, n-a r─âmas, cum m-a╚Öteptam, destul de ├«nc├«ntat de specimenul meu. CARAGIALE, S. N. 144. Un model de o moar─â din nou inventat─â de un rom├«n ╚Öi alte specimene de instrumente ar─âtorii. ODOBESCU, S. I 480. ÔÇô Accentuat ╚Öi: spec├şmen.
SPECIM├ëN, specimene, s. n. Exemplar, model, exemplu care ilustreaz─â un gen, o specie etc. ÔÇô Fr. sp├ęcimen.
specim├ęn s. n., pl. specim├ęne
specim├ęn s. n., pl. specim├ęne
SPECIMÉN s. 1. fel, gen, mod, soi, specie, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme...) 2. exemplu, model, mostră, probă, tip. (Dăm mai jos câteva ~ de...)
SPECIM├ëN s. v. chip, fa╚Ť─â, figur─â, individ, ins, om, persoan─â.
SPECIM├ëN s.n. (Uneori peior.) Exemplar, prob─â, model; mostr─â. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. sp├ęcimen, cf. lat. specimen ÔÇô model].
SPECIM├ëN s. n. exemplar, model; mostr─â. ÔÖŽ ~ de semn─âtur─â = modul cum semneaz─â o persoan─â. (< fr. sp├ęcimen, lat. specimen)
SPECIM├ëN ~e n. 1) Exemplar, model care ilustreaz─â o specie sau o categorie. 2) fig. Reprezentant tipic al unui grup de oameni cu tr─âs─âturi negative; subiect. /<lat. specimen, fr. sp├ęcimen
specimen n. model, mostr─â.
*specim├ęn n., pl. e (fr. sp├ęcimen, d. lat. sp├ęcimen, speciminis. Cp. cu abdomen, examen, bitum, regim ╚Öi volum). Mostr─â, tip, exemplar de prob─â: un specimen de fluture, un specimen de revist─â. Fig. Iron. Ipochimen, tip, specie: ce specimen de om e acesta? V. pramatie.
SPECIMEN s. 1. fel, gen, mod, soi, specie, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme...) 2. exemplu, model, mostră, probă, tip. (Dăm mai jos cîteva ~ de...)
specimen s. v. CHIP. FAȚĂ. FIGURĂ. INDIVID. INS. OM. PERSOANĂ.

Specimen dex online | sinonim

Specimen definitie

Intrare: specimen
specimen 2 pl. -uri substantiv neutru
specimen 1 pl. -e substantiv neutru