SPECIFICÁȚIE, specificații, s. f. Specificare. – Din fr. spécification, lat. specificatio.

SPECIFICÁȚIE, specificații, s. f. Specificare. – Din fr. spécification, lat. specificatio.

SPECIFICÁȚIE, specificații, s. f. Specificare.

specificáție (-ți-e) s. f., art. specificáția (-ți-a), g.-d. art. specificáției; pl. specificáții, art. specificáțiile (-ți-i-)

specificáție s. f. (sil. -ți-e), art. specificáția (sil. -ți-a), g.-d. art. specificáției; pl. specificáții, art. specificáțiile (sil. -ți-i-)

SPECIFICÁȚIE s. v. mențiune.

SPECIFICÁȚIE s.f. Specificare. ♦ Definire a caracteristicilor cărora trebuie să le răspundă o instalație, o construcție, un material, un produs etc.; documentul care cuprinde aceste caracteristici. [Cf. fr. spécification, it. specificazione].

SPECIFICÁȚIE s. f. specificare. ◊ definire a caracteristicilor cărora trebuie să le răspundă o instalație, o construcție, un produs etc. (< fr. spécification, lat. specificatio)

SPECIFICÁȚIE ~i f. 1) v. a specifica. 2) Document care cuprinde descrierea structurii, funcționării și exploatării unor produse industriale (mașini, aparate, utilaje, confecții etc.). [G.-D. specificației; Sil. -ți-e] /<lat. specificatio, ~onis, fr. spécification

SPECIFICAȚIE s. indicație, însemnare, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, precizare, specificare. (Poartă următoarea ~...)