SPASMOFILÍE s. f. (Med.) Predispoziție la convulsii din cauza unei excitabilități exagerate a sistemului nervos muscular. – Din fr. spasmophilie.

SPASMOFILÍE s. f. (Med.) Predispoziție la convulsii din cauza unei excitabilități exagerate a sistemului nervos muscular. – Din fr. spasmophilie.

spasmofilíe s. f., art. spasmofilía, g.-d. spasmofilíi, art. spasmofilíei

spasmofilíe s. f., art. spasmofilía, g.-d. spasmofilíi, art. spasmofilíei

SPASMOFILÍE s. (MED.) tetanie lentă.

SPASMOFILÍE s.f. Stare patologică caracterizată prin faptul că sistemul nervos și cel muscular răspund la orice infecție prin convulsii. [Gen. -iei. / < fr. spasmophilie, cf. gr. spasmos – contracție, philos – prieten].

SPASMOFILÍE s. f. predispoziție la convulsii prin hiperexcitabilitate neuromusculară. (< fr. spasmophilie)

SPASMOFILÍE ~i f. med. Stare patologică care se caracterizează printr-o sensibilitate exagerată a sistemului neuromuscular, predispunând la spasme. /<fr. spasmophilie

SPASMOFILIE s. (MED.) tetanie lentă.

SPASMO- „convulsie, contracție”. ◊ gr. spasmos „contracție” > fr. spasmo-, germ. id., engl. id. > rom. spasmo-. □ ~femie (v. -femie), s. f., tulburare spasmodică a ritmului și a fluenței vorbirii; ~filie (v. -filie1), s. f., predispoziție la convulsii datorită unei excitabilități exagerate a sistemului nervos muscular; ~gen (v. -gen1), adj., care provoacă spasme; ~litic (v. -litic2), adj., s. n., (medicament) care reduce tonusul și spasmul mușchilor; sin. antispastic.