Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru spaniol

SPANI├ôL, -─é, spanioli, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Spaniei sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Spaniei sau spaniolilor (1), referitor la Spania ori la spanioli; spaniolesc. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba vorbit─â de spanioli (1). [Pr.: -ni-ol] ÔÇô Din fr. espagnol, it. spagnolo (dup─â Spania).
SPANIOLO├üIC─é, spanioloaice, s. f. (Fam.) Spaniol─â. [Pr.: -ni-o-] ÔÇô Spaniol + suf. -oaic─â.
SPANI├ôL, -─é, spanioli, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Spaniei sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Spaniei sau spaniolilor (1), privitor la Spania sau la spanioli, originar din Spania; spaniolesc. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba vorbit─â de spanioli (1). [Pr.: -ni-ol] ÔÇô Din fr. espagnol, it. spagnolo (dup─â Spania).
SPANIOLO├üIC─é, spanioloaice, s. f. (Rar) Spaniol─â. [Pr.: -ni-o-] ÔÇô Spaniol + suf. -oaic─â.
SPANI├ôL1, -─é, spanioli, -e, adj. Care este propriu spaniolilor, al spaniolilor, de spanioli; (provenit) din Spania; al Spaniei. S-a ├«nt├«mplat ca tocmai ├«n lag─ârul lor din Germania s─â fie anun╚Ťat─â o vizit─â a unor gazetari elve╚Ťieni, olandezi, danezi, spanioli, suedezi. C. PETRESCU, ├Ä. II 66.
SPANI├ôL2, -─é, spanioli, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â f─âc├«nd parte din popula╚Ťia de baz─â a Spaniei sau originar─â din Spania.
spani├│l (-ni-ol) adj. m., s. m., pl. spani├│li; adj. f., s. f. spani├│l─â, pl. spani├│le
spani├│l─â (limb─â) (-ni-o-) s. f., g.-d. art. spani├│lei
spanioloáică (fam.) (-ni-o-) s. f., g.-d. art. spanioloáicei; pl. spanioloáice
spani├│l s. m., adj. m. (sil. -ni-ol), pl. spani├│li; f. sg. spani├│l─â, g.-d. art. spani├│lei, pl. spani├│le
spani├│l─â (limba) s. f. (sil. -ni-o-), g.-d. art. spani├│lei
spanioloáică s. f. (sil. -ni-o-), g.-d. art. spanioloáicei; pl. spanioloáice
SPANIÓL adj. (livr.) hispanic, (înv.) spaniolesc.
SPANIÓLĂ s. spanioloaică.
SPANIOLOÁICĂ s. v. spaniolă.
SPANI├ôL, -─é I. adj., s. m. f. (locuitor) din Spania. II. s. f. 1. limb─â romanic─â vorbit─â ├«n Spania ╚Öi ├«n toate ╚Ť─ârile Americii Centrale ╚Öi de Sud, cu excep╚Ťia Braziliei. 2. un fel de e╚Öarf─â care acoper─â capul femeilor spaniole. (dup─â fr. espagnol, it. spagnolo)
spani├│l (-l─â), adj. ÔÇô Care ╚Ťine de Spania sau de locuitorii ei. It. spagnuolo. ÔÇô Der. spaniolesc, adj. (spaniol); spaniole╚Öte, adv. (├«n spaniol─â); spanc─â, s. f. (varietate de oi provenind din Spania), din rus. ┼ípanka.
SPANI├ôL1 ~─â (~i, ~e) Care apar╚Ťine Spaniei sau popula╚Ťiei ei; din Spania. [Sil. -ni-ol] /<fr. espagnol, it. spagnola
SPANI├ôL2 ~─â (~i, ~e) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Spaniei sau este originar─â din Spania. /<fr. espagnol, it. spagnola
SPANIÓLĂ f. mai ales art. Limbă spaniolilor. /<fr. espagnol, it. spagnuola
spaniol(esc) a. ce ╚Ťine de Spania sau de Spanioli.
*spani├│l, -─â adj. (fr. Espagnol, it. Spagnuolo, sp. Espa├▒ol). Locuitor din Spania sa┼ş originar de acolo. Adj. Al Spanii─ş sa┼ş al Spaniolilor. ÔÇô ╚śi Isp-.
SPANIOL adj. (livr.) hispanic, (înv.) spaniolesc.
SPANIOL─é s. spanioloaic─â.
SPANIOLOAIC─é s. spaniol─â.
R─éZBOIUL DE INDEPENDEN╚Ü─é A COLONIILOR SPANIOLE DIN AMERICA (1810-1826), r─âzboi de eliberare purtat de coloniile spaniole din America ├«mpotriva metropolei. ├Än cursul r─âzboiului, care a eviden╚Ťiat calit─â╚Ťile militare ale lui Sim├│n Bol├şvar (conduc─âtorul armatelor populare din nordul Americii de Sud) ╚Öi ale lui Jos├ę de San Martin (conduc─âtorul armatelor populare din sudul Americii de Sud), ├«ntreg terit. Americii Latine (cu excep╚Ťia Cubei ╚Öi Puerto Rico-ului) a fost eliberat de sub domina╚Ťia spaniol─â, constituindu-se actualele state latino-americane. Brazilia, care era colonie portughez─â, n-a participat la acest r─âzboi; ea ╚Öi-a proclamat independen╚Ťa ├«n 1822.
SPANI├ôL─é s. f. (cf. fr. espagnole, it. spagnolo ÔÇô dup─â Spania): limb─â romanic─â din grupul occidental, vorbit─â ├«n Spania, aproape ├«n toate ╚Ť─ârile Americii de Sud ╚Öi ale Americii Centrale (cu excep╚Ťia Braziliei ÔÇô unde se vorbe╚Öte portugheza, Guyanelor ÔÇô unde se vorbe╚Öte engleza, franceza ╚Öi olandeza, ╚Öi a statului Haiti ÔÇô unde se vorbe╚Öte franceza), ├«n Mexic, ├«n sudul S.U.A. ╚Öi ├«n insulele Filipine (par╚Ťial). Este una dintre limbile interna╚Ťionale actuale. Se caracterizeaz─â prin ortografie mai simpl─â dec├ót a portughezei; semne de ├«ntrebare ╚Öi de exclamare puse la ├«nceputul ╚Öi la sf├ór╚Öitul propozi╚Ťiilor (cele de la ├«nceput ├«n pozi╚Ťie r─âsturnat─â); elemente lexicale arabe (foarte numeroase), italiene, provensale ╚Öi franceze (cele arabe ├«ntre secolele al VIII-lea ÔÇô al XV-lea); folosirea unui auxiliar dublu ÔÇô estar (< lat. stare) ╚Öi ser (< lat. esse); folosirea subiectului dup─â verb etc. Trebuie spus c─â prin intermediul s. civiliza╚Ťia arab─â a devenit cunoscut─â Europei ╚Öi a avut o mare influen╚Ť─â asupra culturii acesteia ├«n evul mediu (termeni nenum─âra╚Ťi din matematic─â, astronomie, medicin─â ╚Öi filosofie s-au r─âsp├óndit ├«n toate ╚Ť─ârile Europei, mul╚Ťi dintre ei devenind termeni interna╚Ťionali). Este atestat─â prin documente din secolul al XII-lea; printre acestea a r─âmas celebru Cidul (El Poema del Mio Cid), epopee popular─â scris─â ├«n 3730 de versuri, ├«n care sunt evocate luptele ├«mpotriva maurilor, conduse de eroul na╚Ťional spaniol Rodrigo Ruy Diaz de Bivar, supranumit de arabi El Cid (ÔÇ×domnulÔÇŁ). Datorit─â descoperirii Americii ├«n secolul al XV-lea ╚Öi coloniz─ârii acesteia de c─âtre spanioli, limba spaniol─â a c─âp─âtat cea mai mare extindere dintre toate limbile romanice. ├Än acel secol ╚Öi ├«n secolul urm─âtor (al XVI-lea) s-a fixat limba literar─â spaniol─â, pe baza dialectului castilian, dialect de centru (de aici ╚Öi folosirea ÔÇô al─âturi de termenul de lengua espag├▒ola ÔÇô a termenului de lengua castellana ÔÇ×limba castilian─âÔÇŁ), ├«n care s-a dezvoltat o literatur─â bogat─â, ajuns─â la apogeu la ├«nceputul secolului al XVII-lea prin operele unor scriitori de renume mondial ca Lope de Vega, Cervantes ╚Öi Calder├│n de la Barca. S. dispune de trei grupuri de dialecte, dintre care cele mai importante sunt: ├«n grupul de nord, dialectele asturian, leonez ╚Öi aragonez; ├«n grupul de centru, dialectul castilian ╚Öi ├«n grupul de sud, dialectul andaluz. Structura s. americane, vorbit─â ├«n America de Sud, ├«n America Central─â ╚Öi ├«n Mexic, este ├«n esen╚Ť─â aceea╚Öi cu structura s. vorbite ├«n Europa. Ea a p─âstrat unele elemente arhaice ╚Öi dialectale (cum ar fi pronun╚Ťarea spirant─â interdental─â ╬Ş ÔÇô notat─â c sau z ÔÇô ca un s, fenomen generalizat denumit seseo), dar a introdus ╚Öi inova╚Ťii proprii, cum sunt transformarea lui e neaccentuat ├«n i (cf. vestido > vistido ÔÇ×├«mbr─âc─âminteÔÇŁ); trecerea lui l palatal (notat ll) la y; modificarea sensurilor unor cuvinte; ├«nlocuirea formei de persoana a II-a plural vosotros, a pronumelui personal, cu forma pronumelui de polite╚Ťe Usted ╚Öi a formei de persoana a II-a singular tu, a pronumelui personal, cu forma de persoana a II-a plural vos, a aceluia╚Öi pronume; folosirea formei neaccentuate de acuzativ lo, a pronumelui personal, ├«n locul formei le, at├ót pentru lucruri c├ót ╚Öi pentru persoane etc. S. american─â este mai unitar─â ├«n forma scris─â dec├ót ├«n forma vorbit─â, care prezint─â mai multe variante, create prin influen╚Ťa, pe etape, a diverselor limbi indiene existente ├«n ╚Ť─ârile din aceste zone. Astfel, ├«n prima etap─â (a a╚Öez─ârii spaniolilor pe coastele Americii), s. a ├«mprumutat cuvintele din limbile indiene araucan─â ╚Öi caraibi; ├«n a doua etap─â (├«n timpul expedi╚Ťiei lui Cortez ├«n Mexic), ea a ├«mprumutat cuvinte din limba indian─â nahuatl (aztec─â); ├«n a treia etap─â (dup─â cucerirea Perului ╚Öi a Boliviei), ├«mprumuturile s-au f─âcut din limba indienilor inca╚Öi quechua. Trebuie spus c─â cea mai apropiat─â de forma s. europene este s. vorbit─â ├«n Peru, deoarece pozi╚Ťia de centru cultural al imperiului colonial spaniol, pe care o avea aceast─â ╚Ťar─â (cu ╚Öcoli ╚Öi universit─â╚Ťi), a favorizat p─âstrarea mai bine a aspectului literar al acestei limbi. Totu╚Öi, ├«n lexicul ei exist─â destule cuvinte ├«mprumutate din limbile indienilor inca╚Öi quechua. Aceea╚Öi influen╚Ť─â o constat─âm ╚Öi ├«n limba spaniol─â vorbit─â ├«n Bolivia. ├Än lexicul s. vorbite ├«n Chile ╚Öi ├«ntr-o parte a Argentinei s-a exercitat influen╚Ťa limbii indiene araucan─â. Foarte multe cuvinte din limba indian─â guarani au fost ├«mprumutate de s. vorbit─â ├«n Paraguay, Uruguay ╚Öi Argentina (├«n Paraguay, unde indienii guarani reprezint─â jum─âtate din popula╚Ťia ╚Ť─ârii, s. este concurat─â chiar de limba acestora, care este vorbit─â de cercuri largi de muncitori, comercian╚Ťi ╚Öi intelectuali). Nici s. vorbit─â ├«n Mexic nu este lipsit─â de influen╚Ťa limbii indienilor; ├«n lexicul ╚Öi fonetica ei se constat─â destule elemente din limba indian─â nahuatl (aztec─â). Pentru s. vorbit─â ├«n Cuba este vizibil─â influen╚Ťa limbii negrilor africani, adu╚Öi ca robi pe planta╚Ťiile din insul─â, iar pentru s. vorbit─â ├«n Argentina ╚Öi ├«n Guyana nota caracteristic─â ├«n lexic este dat─â de elementele ├«mprumutate din limbile emigran╚Ťilor europeni: ├«n prima, din italian─â, iar ├«n a doua, din francez─â, olandez─â ╚Öi englez─â.

Spaniol dex online | sinonim

Spaniol definitie

Intrare: spaniol (adj.)
spaniol admite vocativul adjectiv
  • silabisire: spa-ni-ol
Intrare: spaniol (s.m.)
spaniol admite vocativul substantiv masculin
  • silabisire: spa-ni-ol