Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

45 defini╚Ťii pentru sp─âlat

SP─éL├ü, sp─âl, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) cur─â╚Ťa folosind ap─â, s─âpun, detergen╚Ťi etc. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A sp─âla pe cineva (pe cap) = a mustra tare pe cineva, a-l oc─âr├«. A-╚Öi sp─âla obrazul = a face fa╚Ť─â unei situa╚Ťii, a sc─âpa de ru╚Öine; a ie╚Öi cu bine dintr-o ├«ncurc─âtur─â. (Fam.) Iese la sp─âlat, se spune ca o consolare glumea╚Ť─â celui care are o sup─ârare, un necaz (m─ârunt). (Refl.) Spal─â-te (sau sp─âla╚Ťi-v─â) sau s─â se spele pe cap = descurc─â-te (sau descurca╚Ťi-v─â) sau s─â se descurce cu propriile puteri. ÔÖŽ Tranz. (Fam.) A purta cuiva de grij─â (sp─âl├óndu-i rufele). ÔÖŽ Tranz. Fig. A face s─â se ╚Ötearg─â, s─â dispar─â o gre╚Öeal─â, un r─âu, o insult─â. 2. Tranz. (Despre ploaie, r├óuri, ╚Öuvoaie etc.) A roade p─âm├óntul, a-l lua ╚Öi a-l duce cu sine; a produce o eroziune; a m├ónca, a s─âpa. ÔÖŽ (Despre ape, valuri) A uda, a sc─âlda un ╚Ť─ârm. 3. Tranz. A supune un minereu unui curent de ap─â pentru a separa unii dintre componen╚Ťii lui. ÔÇô Lat. *expellavare (= ex-per-lavare).
SP─éL├üT1, sp─âlaturi, s. n. Faptul de a (se) sp─âla. ÔÇô V. sp─âla.
SP─éL├üT2, -─é, sp─âla╚Ťi, -te, adj. 1. Cur─â╚Ťat cu ajutorul apei, s─âpunului, detergen╚Ťilor etc.; curat. 2. (Despre oameni ╚Öi corpul lor) ├«ngrijit, dichisit. ÔÖŽ Fig. Cu educa╚Ťie ├«ngrijit─â, cu maniere alese, bine-crescut. ÔÇô V. sp─âla.
SP─éL├ü, sp─âl, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) cur─â╚Ťa folosind ap─â, s─âpun, detergen╚Ťi etc. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A sp─âla pe cineva (pe cap) = a mustra tare pe cineva, a-l oc─âr├«. A-╚Öi sp─âla obrazul = a face fa╚Ť─â unei situa╚Ťii, a sc─âpa de ru╚Öine; a ie╚Öi cu bine dintr-o ├«ncurc─âtur─â. (Fam.) Iese la sp─âlat, se spune ca o consolare glumea╚Ť─â celui care are o sup─ârare, un necaz (m─ârunt). (Refl.) Spal─â-te (sau sp─âla╚Ťi-v─â) sau s─â se spele pe cap = descurc─â-te (sau descurca╚Ťi-v─â) sau s─â se descurce cu propriile puteri. ÔÖŽ Tranz. (Fam.) A purta cuiva de grij─â (sp─âl├óndu-i rufele). ÔÖŽ Tranz. A face s─â se ╚Ötearg─â, s─â dispar─â o gre╚Öeal─â, un r─âu, o insult─â. 2. Tranz. (Despre ploaie, r├óuri, ╚Öuvoaie etc.) A roade p─âm├óntul, a-l lua ╚Öi a-l duce cu sine; a produce o eroziune; a m├ónca, a s─âpa. ÔÖŽ (Despre ape, valuri) A uda, a sc─âlda un ╚Ť─ârm. 3. Tranz. A supune un minereu unui curent de ap─â, pentru a separa unul dintre componen╚Ťii lui. ÔÇô Lat. *expellavare (= ex-per-lavare).
SP─éL├üT1, sp─âlaturi, s. n. Faptul de a (se) sp─âla. ÔÇô V. sp─âla.
SP─éL├üT2, -─é, sp─âla╚Ťi, -te, adj. 1. Cur─â╚Ťat cu ajutorul apei, s─âpunului, detergen╚Ťilor etc.; curat. 2. (Despre oameni ╚Öi corpul lor) ├Ängrijit, dichisit. ÔÖŽ Fig. Cu educa╚Ťie ├«ngrijit─â, cu maniere alese, binecrescut. ÔÇô V. sp─âla.
SP─éL├ü, sp─âl, vb. I. 1. Tranz. A ├«ndep─ârta murd─âria de pe ceva cu ajutorul unui lichid (de obicei al apei). ├Ä╚Öi sp─âl─â frumu╚Öel m├«nile de lut ╚Öi porni iar─â╚Öi la drum. CREANG─é, P. 288. Colo-n vale la f├«nt├«n─â Dou─â fete sp─âlau l├«n─â. ALECSANDRI, P. A. 51. Era vineri, c├«nd femeia unui gospodar dintr-un sat megie╚Ö cu satul nostru s-a apucat s─â spele c─âme╚Öile. ╚śEZ. I 59. Eu m─â duc, m├«ndr─â-n c─âtane, Tu r─âm├«i de-mi spal─â haine. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 307. O m├«n─â spal─â pe alta ╚Öi am├«ndou─â obrazul. ÔŚŐ (Glume╚Ť) La m├«ndru╚Ťa-n joc voinic─â, Spal─â oala tu, pisic─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 420. ÔŚŐ (Poetic) Curgi, ap─â, curgi frumos ╚Öi lin, ╚śi spal─â p├«nza mea de in. IOSIF, T. 65. ÔŚŐ (Absol., sub├«n╚Ťeleg├«ndu-se rufe de pat, de corp) De ce port c─âma╚Ö─â neagr─â?... C─â mi-e nevasta beteag─â. Ori beteag─â, ori nebun─â, C─â nu mi-a sp─âlat de-o lun─â. HODO╚ś, P. P. 150. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi sp─âla obrazul = a face fa╚Ť─â unei situa╚Ťii, a sc─âpa de ru╚Öine; a ie╚Öi cu fa╚Ťa curat─â. (Cu pronun╚Ťare regional─â) Vars─â sudori, c├«t ├«nv├«rt colacii din cuptior; ÔÇô c─â doar deodat─â cu sara, le trebuie s─â aib─â cu ce-╚Öi spala obrazul ├«naintea plugarilor. ╚śEZ. III 178. A sp─âla (pe cineva) pe cap = a certa (pe cineva), a mustra r─âu, a oc─âr├«, a batjocori. Cum am s─â-l sp─âl pe cap c├«nd l-oi prinde, cu principiile d-sale! CARAGIALE. O. VII 136. A sp─âla putina v. putin─â. ÔŚŐ Compus: spal─â-varz─â = om de nimic, flecar, palavragiu. El de-acum n-o s─â mai creaz─â C-un golan, un spal─â-varz─â, De rusale-adus aice Poate casa ca s─â-i strice. GANE, N. II 30. ÔÖŽ (Familiar, complementul indic─â o persoan─â) A purta cuiva de grij─â (sp─âl├«ndu-i rufele). Era lucru firesc ca el s─â nu r─âm├«ie stingher. Cum ar fi putut s─â-╚Öi poarte a╚Öa singur gospod─âria? Cine-i g─âtea de m├«ncare, cine-l sp─âla, cine-i a╚Öternea patul? SLAVICI, V. P. 24. ÔÖŽ Fig. A limpezi, a cur─â╚Ťa, a purifica (├«ndep─ârt├«nd ceea ce ├«ntunec─â sau acoper─â). Cerul acoperit de nori ├«l spal─â v├«ntul. STANCU, D. 63. ÔŚŐ Refl. Noaptea, s-au sp─âlat nourii de pe cer. SADOVEANU, F. J. 762. ÔÖŽ Fig. (Familiar) A lua cuiva ceva (cu for╚Ťa sau prin ├«n╚Öel─âtorie); a jefui. Cutare a sp─âlat pe cutare de zece capre ╚Ö-o mial─â. DELAVRANCEA, H. T. 111. 2. Refl. A se cur─â╚Ťa de murd─ârie (cu ap─â, cu s─âpun); a-╚Öi cur─â╚Ťa corpul. ├Ä╚Öi v─âzur─â g├«turile rupte, murdare ╚Öi p─âroase. De c├«nd nu s-au mai sp─âlat? SAHIA, N. 73. S├«mb─ât─â de amiaz─â-n jos M─â lau ╚Öi m─â sp─âl frumos. ╚śEZ. I 13. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ar─ât├«nd partea corpului care se cur─â╚Ť─â sau stratul de murd─ârie ├«ndep─ârtat) Se sp─âl─â pe fa╚Ť─â de s├«nge. DUMITRIU, N. 162. Pe palme s─â m─â sp─âl eu De s├«ngele frate-meu. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 496. C├«nd fu c─âtr─â diminea╚Ť─â Popa se sp─âla pe fa╚Ť─â. ALECSANDRI, P. P. 97. ÔŚŐ Expr. A se sp─âla pe m├«ini sau (tranz.) a-╚Öi sp─âla m├«inile v. m├«n─â. (Familiar) Spal─â-te pe cap = (exprim├«nd un sentiment de dezinteres) descurc─â-te, f─â ce ╚Ötii (ca s─â ie╚Öi din ├«ncurc─âtur─â). ÔŚŐ Fig. Se sp─âlase ├«n Ozana de toate ├«ndoielile ╚Öi prinsese sub malul bulboanei ╚Öi doi p─âstr─âvi. SADOVEANU, F. J. 537. C─â nu curge ceea vale S─â m─â pot sp─âla de jale; C─â nu curge cel izvor S─â m─â pot sp─âla de dor. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 217. (Subiectul este lucrul care trebuie ├«ndep─ârtat) Cele r─âle s─â se spele. CREANG─é, A. 60. Ast─â insult─â se poate sp─âla numai cu via╚Ťa. BOLINTINEANU, O. 399. 3. Tranz. (Despre ape, valuri) A roade p─âm├«ntul, a-l lua ╚Öi a-l duce cu sine; a m├«nca, a s─âpa. Uneori e o noapte senin─â de var─â... alteori, o ploaie necontenit─â spal─â p─âm├«ntul cu ├«nver╚Öunare. BOGZA, C. O. 288. ÔŚŐ (Poetic) Dragostea de ast─â-var─â Uitat─â-i pe prisp─â-afar─â, Ori pe prisp─â am uitat-o, Ori c─â ploaia mi-a sp─âlat-o, Sau t├«lharii mi-au furat-o. SEVASTOS, C. 105. 4. Tranz. A uda (din bel╚Öug). Aud c─â e o femeie t├«n─âr─â, bun─â, sim╚Ťitoare; poate c─â s-ar fi ├«ndurat de nenorocirea mea. Oh, i-a╚Ö fi sp─âlat picioarele cu lacr─âmi. NEGRUZZI, S. I 52. 5. Tranz. A supune unui curent de ap─â, pentru a separa unul dintre componen╚Ťi. A sp─âla aurul.
SP─éL├üT1 s. n. Faptul de a (se) sp─âla; sp─âlare. Sp─âlatul vaselor ╚Öi c─âratul apei c─âdeau in sarcina Ghighi╚Ťei. REBREANU, I. 67. Un lighean de lut cu ibric, pentru sp─âlat, ├«n mijlocul od─âii. CREANG─é, O. A. 98. Sp─âl─âtorul e o c├«rp─â ce sluje╚Öte la sp─âlatul blidelor. ╚śEZ. VIII 90. ÔŚŐ Expr. (Despre ╚Ťes─âturi) A intra la sp─âlat v. intra. (Familiar) Iese la sp─âlat, se spune ├«n glum─â, ca o consolare, celui care are o nepl─âcere.
SP─éL├üT2, -─é, sp─âla╚Ťi, -te, adj. 1. Cur─â╚Ťat cu ajutorul unui lichid (ap─â, le╚Öie, benzin─â). Mi-am adus rufele sp─âlate la f├«nt├«na din sat, ca s─â le anin ├«n cuiul meu ╚Öi s─â le ├«ntind ├«n odaie. ALECSANDRI, T. I 322. (Cu pronun╚Ťare regional─â) Tare bine te-oi cata ╚śi ╚Ťi-oi face de m├«ncat Aleor ╚Öi gr├«u spalat. ╚śEZ. III 157. ÔŚŐ Fig. Pentru aceasta s-a preg─âtit ╚Öi cerul cu albastrul sp─âlat. C. PETRESCU, C. V. 290. 2. (Despre oameni ╚Öi corpul lor) ├Ängrijit, curat. Ce folos de tine, drag─â, C─â e╚Öti alb─â ╚Öi sp─âlat─â ╚śi tr─âie╚Öti tot sup─ârat─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 375. ÔÖŽ Fig. Care are maniere bune; cu educa╚Ťie ├«ngrijit─â.
sp─âl├í (a ~) vb., ind. prez. 3 sp├íl─â; conj. prez. 3 s─â sp├ęle
spălát s. n., pl. spăláturi
sp─âl├í vb., ind. prez. 1 sg. sp─âl, 3 sg. ╚Öi pl. sp├íl─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. sp├ęle
spălát s. n., pl. spăláturi
SP─éL├ü vb. 1. (reg., mai ales ├«n Transilv.) a (se) la. (S-a ~ pe corp.) 2. (reg., mai ales ├«n Transilv.) a la, (reg.) a zoli. (A ~ rufele cu le╚Öie.) 3. a sc─âlda, a uda. (Marea ~ ╚Ť─ârmul.)
SPĂLÁ vb. v. eroda, ispăși, izbăvi, mântui, parcurge, pedepsi, purifica, răscumpăra, răzbuna, roade, salva, săpa, străbate, traversa.
SPĂLÁT s. 1. spălare, (reg.) lăut. (~ ul pe cap.) 2. spălare, spălătură, (înv. și reg.) spălătorie. (La primul ~ al rufelor.)
SP─éL├üT adj. 1. (reg.) l─âut. (Copil ~.) 2. (reg.) zolit. (Rufe ~.) 3. curat. (A╚Öternuturi ~.) 4. cur─â╚Ťel, ├«ngrijit, sp─âl─â╚Ťel, (├«nv. ╚Öi reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.)
SPĂLÁT adj. v. albastru, clar, curat, decolorat, limpede, pur, senin, spălăcit, străveziu, șters.
Sp─âlat Ôëá nesp─âlat
sp─âl├í (-l, -at), vb. ÔÇô A cur─â╚Ťa cu ap─â. ÔÇô Mr. aspel, spilare, megl. spel, spilari, istr. spelu. Lat. perlav─üre, cu s- lat. sau expresiv (Cipariu, Gram., 314; Cihac, I, 141; Meyer, Alb. St., IV, 99; Candrea, ├ël├ęments, 73; Cre╚Ťu 369; Pu╚Öcariu 1613; Candrea-Dens., 936; REW 3044; Meyer-L├╝bke, ZRPh., XXVIII, 618), conservat numai ├«n rom. (Rosetti, I, 171) ╚Öi ├«n alb. shp├źlja┼ä (Philippide, II, 641). Aceast─â etimologie a fost respins─â de Densusianu, Rom., XXVI, 100, care propune lat. *expell─üre, de la pellis, pu╚Ťin conving─âtor. Der. sp─âlat, adj. (cur─â╚Ťat cu ap─â; ├«ngrijit, dichisit); sp─âlat, s. n. (sp─âlare); nesp─âlat, s. m. (murdar, soios); sp─âl─âtor, adj. (care spal─â; s. n., c├«rp─â de buc─ât─ârie; s. n., lavabou); sp─âl─âtoare, s. f. (lighean, vas de sp─âlat); sp─âl─âtoareas─â (var. sp─âl─âtori╚Ť─â), s. f. (femeie care spal─â rufe); sp─âl─âtorie, s. f. (s. f. (├«nc─âpere de sp─âlat rufe); sp─âl─âtur─â, s. f. (sp─âlat; l─âturi); spal─â-varz─â, s. m. (fanfaron); sp─âl─âci, vb. (a sp─âla prost, de m├«ntuial─â; refl., a-╚Öi pierde culoarea, a se decolora), cu suf. expresiv -ci (dup─â Pu╚Öcariu, Dacor., III, 678, de la un lat. *experlavic─üre); sp─âl─âcitur─â, s. f. (obiect decolorat; l─âturi); sp─âl─âcioas─â, s. f. (plant─â, Senecio vernalis), transpunere a it. spellicciosa (Candrea), sau a numelui ╚Ötiin╚Ťific.
A SP─éL├ü sp─âl tranz. 1) A cur─â╚Ťa cu ap─â (sau cu alt lichid). ~ rufele. ÔŚŐ A-╚Öi ~ obrazul a sc─âpa de ru╚Öine. 2) (despre ape) A roade treptat; a eroda. 3) (despre ape) A uda pe toat─â ├«ntinderea (╚Ť─ârmuri); a sc─âlda. 4) (minereuri) A supune unui proces de separare a p─âr╚Ťilor componente (cu ajutorul apei sau a altui lichid). /<lat. experlavare
sp─âl├á v. 1. a cur─â╚Ťa cu ap─â: a sp─âla rufe, vase; 2. a se face curat: a se sp─âla pe obraz; fig. a se sp─âla pe m├óini, a nu lua r─âspunderea, a arunca vina asupra altuia. [Lat. EX-PER-LAVARE].
sp─âlat a. 1. albit, cur─â╚Ťat; 2. fam. curat. ÔĽĹ n. ac╚Ťiunea de a sp─âla.
sp─âl, a -├í v. tr. (lat. *ex-p├ęllavo, *-pellavare [ex-per-lavo]. ÔÇô Sp─âl, spel─ş, spal─â: s─â spele. V. la┼ş). Cur─â╚Ť cu un lichid: a sp─âla rufe, a sp─âla paharu, ├«m─ş sp─âl m├«nile. Fig. ╚śterg, fac s─â se u─şte: a sp─âla pin s├«nge o ofens─â. V. refl. M─â cur─â╚Ť cu ap─â: c├«nd ne scul─âm din somn, ne sp─âl─âm pe m├«n─ş ╚Öi pe fa╚Ť─â. Fig. Nic─ş cu Dun─ârea nu te ve─ş sp─âla. A-t─ş sp─âla m├«nile, a te desc─ârca de r─âspundere, a fugi de responsabilitate (ca Pilat). Spal─â-te (sa┼ş freac─â-te) pe cap cu acest lucru sa┼ş cu acest om, se zice ironic c├«nd unu cere cu insisten╚Ť─â un lucru ╚Öi, ├«n sfir╚Öit, i-l da─ş ca s─â scapi de el sa┼ş c├«nd ├«╚Ť─ş aduce pe cap un om importun cu care, la urma urme─ş, tot el trebu─şe s─â se plictiseasc─â.
sp─âl├ít n., pl. inuzitat ur─ş. Ac╚Ťiunea dc a sp─âla deseor─ş.
sp─âla vb. v. ERODA. ISP─é╚śI. IZB─éVI. M├ÄNTUI. PARCURGE. PEDEPSI. PURIFICA. R─éSCUMP─éRA. R─éZBUNA. ROADE. SALVA. S─éPA. STR─éBATE. TRAVERSA..
SP─éLA vb. 1. (reg., mai ales ├«n Transilv.) a (se) la. (S-a ~ pe corp.) 2. (reg., mai ales ├«n Transilv.) a la, (reg.) a zoli. (A ~ rufele cu le╚Öie.) 3. a sc─âlda, a uda. (Marea ~ ╚Ť─ârmul.)
SPĂLAT s. 1. spălare, (reg.) lăut. (~ pe cap.) 2. spălare, spălătură, (înv. și reg.) spălătorie. (La primul ~ al rufelor.)
sp─âlat adj. v. ALBASTRU. CLAR. CURAT. DECOLORAT. LIMPEDE. PUR. SENIN. SP─éL─éCIT. STR─éVEZIU. ╚śTERS.
SP─éLAT adj. 1. (reg.) l─âut. (Copil ~.) 2. (reg.) zolit. (Rufe ~.) 3. curat. (A╚Öternuturi ~.) 4. cur─â╚Ťel, ├«ngrijit, sp─âl─â╚Ťel, (├«nv. ╚Öi reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.)
minima╚Ö├şn─â de sp─âl├ít sint. s. Ma╚Öin─â de sp─âlat de mici propor╚Ťii ÔŚŐ ÔÇ×Nout─â╚Ťi la cooperativa ┬źElectrobobinajul┬╗ din Bucure╚Öti: minima╚Öin─â de sp─âlat rufe, casc─â de uscat p─ârul, bigudiuri electrice.ÔÇŁ R.l. 13 IX 77 p. 5 (din mini- + ma╚Öin─â de sp─âlat; cf. fr. minimachine ├á laver; DMN)
sp─âl├í vb. I ├«n constr. a sp─âla bani A investi bani ob╚Ťinu╚Ťi pe c─âi ilegale ├«n afaceri legale v. narcorubl─â (1993) (traduce fr. blanchir de lÔÇÖargent, des capitaux)
sp─âl├ít adj. ├«n sint. bani sp─âla╚Ťi Bani ob╚Ťinu╚Ťi pe c─âi ilicite investi╚Ťi ├«n afaceri legale ÔŚŐ ÔÇ×Gaudino a publicat o carte, devenit─â repede un best-seller, intitulat─â ┬źAncheta imposibil─â┬╗, ├«n care se fac dezv─âluiri senza╚Ťionale privind modul ├«n care bani ┬źsp─âla╚Ťi┬╗ ╚Öi venituri ilicite [...] au fost folosite pentru finan╚Ťarea campaniei electorale a Partidului Socialist, de guvern─âm├ónt, ├«n 1988 [...]ÔÇŁ R.l. 20 III 91 p. 8 (din sp─âl├í dup─â fr.)
MANUS MANAT LAVAT (lat.) o m├ón─â spal─â pe alta ÔÇô Aforism al filozofului pitagorician Epiharm, preluat ulterior de Seneca ╚Öi de Petroniu. Exprim─â ideea colabor─ârii ├«n sens bun, uneori ├«n sens r─âu.[1]
a ie╚Öi la sp─âlat expr. 1. (d. pete de murd─ârie) a se cur─â╚Ťa, a disp─ârea. 2. (fig.) a nu conta, a nu avea importan╚Ť─â.
a intra la sp─âlat / la ap─â expr. (d. ╚Ťes─âturi) a-╚Öi mic╚Öora dimesiunile ├«n urma sp─âl─ârii.[1]
a nu se sp─âla pe din╚Ťi de diminea╚Ť─â expr. a vorbi obscen.
a se sp─âla ca pisica expr. 1. (iron.) a se sp─âla superficial. 2. a fi neglijent.
a se sp─âla pe m├óini (ca Pilat din Pont) expr. a nu se implica ├«ntr-o disput─â; a nu-╚Öi asuma responsabilitatea ├«ntr-o situa╚Ťie critic─â.
a se sp─âla pe picioare ├«n damigean─â expr (glum. ÔÇô d. femei) a avea picioare foarte sub╚Ťiri.
a sp─âla bani expr. a introduce pe pia╚Ť─â bani proveni╚Ťi din activit─â╚Ťi ilegale.
a sp─âla pe cineva pe cap expr. a certa.
a spăla putina expr. a fugi; a pleca precipitat / în goană / pe furiș.
a-și spăla obrazul expr. a se reabilita.
spal─â-te pe cap! expr. descurc─â-te singur, cu propriile puteri!

Sp─âlat dex online | sinonim

Sp─âlat definitie

Intrare: sp─âlat (adj.)
sp─âlat adj. adjectiv
Intrare: sp─âla
sp─âla verb grupa I conjugarea I
Intrare: sp─âlat (fapt; -uri)
sp─âlat fapt; -uri substantiv neutru