spălăcitură definitie

8 definiții pentru spălăcitură

SPĂLĂCITÚRĂ, spălăcituri, s. f. (Rar) Obiect spălăcit, decolorat. – Spălăci + suf. -tură.
SPĂLĂCITÚRĂ, spălăcituri, s. f. (Rar) Obiect spălăcit, decolorat. – Spălăci + suf. -tură.
SPĂLĂCITÚRĂ, spălăcituri, s. f. 1. Apă (murdară) care a fost folosită la spălat. Spălăcitura ce mai rămăsese în baia unde se îmbăiase argatul. ISPIRESCU, L. 163. 2. Lucru decolorat.
spălăcitúră (rar) s. f., g.-d. art. spălăcitúrii; pl. spălăcitúri
spălăcitúră s. f., g.-d. art. spălăcitúrii; pl. spălăcitúri
spălăcitúră, spălăcitúri, s.f. 1. (înv.) decolorare. 2. (înv.) obiect decolorat. 3. (reg.) spălătură. 4. (înv.; în sintagmă) spălăcitură de ploscă = poșircă. 5. (înv.) lichid diluat.
spălăcitură f. 1. ceva spălăcit sau rău spălat; 2. fig. vin prost.
spălăcitúră f., pl. ĭ.. Lucru spălăcit: o spălăcitură de bluză!

spălăcitură dex

Intrare: spălăcitură
spălăcitură substantiv feminin