Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru spăimântos

SPĂIMÂNTÓS, -OÁSĂ, spâimântoși, -oase, adj. (Înv.) înspăimântător. – Spăimânta + suf. -os.
SPĂIMÂNTÓS, -OÁSĂ, spăimântoși, -oase, adj. (Înv.) Înspăimântător. – Spăimânta + suf. -os.
SPĂIMÎNTÓS, -OÁSĂ, spăimîntoși, -oase, adj. (Învechit) Înspâimîntător. Spăimîntoasele lor rînduri... Sînt mintea mea întunecată. MACEDONSKI, O. I 121. Vremea închisă zămislește visuri spăimîntoase. ISPIRESCU, L. 288.
spăimântós (înv.) adj. m., pl. spăimântóși; f. spăimântoásă, pl. spăimântoáse
spăimântós adj. m., pl. spăimântóși; f. sg. spăimântoásă, pl. spăimântoáse
SPĂIMÂNTÓS adj. v. fricos, groaznic, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, oribil, sperios, temător.
spăimântos a. plin de spaimă: visuri spăimântoase ISP.
spăĭmîntós, -oásă adj. (după it. spaventoso). Isp. Grozav, groznic.
spăimîntos adj. v. FRICOS. GROAZNIC. ÎNFIORĂTOR. ÎNFRICOȘĂTOR. ÎNGROZITOR. ÎNSPĂIMÎNTĂTOR. ORIBIL. SPERIOS. TEMĂTOR.

Spăimântos dex online | sinonim

Spăimântos definitie

Intrare: spăimântos
spăimântos adjectiv