spânatic definitie

13 definiții pentru spânatic

SPÂNÁTEC, -Ă adj. v. spânatic.
SPÂNÁTIC, -Ă, spânatici, -ce, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și cu mustața rară. [Var.: spânátec, -ă, adj.] – Spân + suf. -atic.
SPÂNÁTEC, -Ă adj. v. spânatic.
SPÂNÁTIC, -Ă, spânatici, -ce, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și cu mustața rară. [Var.: spânátec, -ă, adj.] – Spân + suf. -atic.
SPÎNÁTEC, -Ă adj. v. spînatic.
SPÎNÁTIC, -Ă, spînatici, -e, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și mustața rară. Pe fereastră văzură îndată în lumina vetrei pe un om cu obrazul încrețit și spînatic. SADOVEANU, O. VIII 115. Cam spînatic de feliul lui, musteață de loc, și barbă puțintică tare. MIRONESCU, S. A. 54. Un tînăr spînatic, lungăreț la chip și cam adus de spate, făcea corecturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 26. – Variantă: spînátec, -ă (PAS, Z. I 25, C. PETRESCU, A. 301, POPA, V. 81) adj.
SPÂNÁTEC, -Ă, spânateci, -e, adj. v. spânatic.
SPÂNÁTIC, -Ă, spânatici, -e, adj. (Despre bărbați sau despre fața lor) Cu barba și cu mustața rară. [Var.: spânátec, -ă adj.] – Din spân + suf. -atic.
spânátic adj. m., pl. spânátici; f. spânátică, pl. spânátice
spânátic adj. m., pl. spânátici; f. sg. spânátică, pl. spânátice
SPÂNÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care este cam spân. /spân + suf. ~atic
spânatic a. și m. cam spân.
spînátic, -â adj. (d. spîn). Cam spîn: om spînatic, față spînatică.

spânatic dex

Intrare: spânatic
spânatic adjectiv
spânatec