sortiment definitie

13 definiții pentru sortiment

SORTIMÉNT, sortimente, s. n. Ansamblu de mărfuri de același fel, de același gen; p. ext. sort. – Din germ. Sortiment.
SORTIMÉNT, sortimente, s. n. Ansamblu de mărfuri de același fel, de același gen; p. ext. sort. – Din germ. Sortiment.[1]
SORTIMÉNT, sortimente, s. n. (Termen comercial) Ansamblu de mărfuri cu repartiția lor pe sorturi. Este necesar ca în ramurile producătoare de bunuri de larg consum să se producă cantități sporite de mărfuri în sortimente cît mai variate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2756.
sortimént s. n., pl. sortiménte
sortimént s. n., pl. sortiménte
SORTIMÉNT s. preparat, produs, (înv.) preparație. (A apărut un nou ~ de...)
SORTIMÉNT s. v. garnitură, set.
SORTIMÉNT s.n. Totalitatea produselor, a materialelor etc. care au aceeași formă și dimensiuni sau sunt de aceeași calitate. [Pl. -te, -turi. / < germ. Sortiment].
SORTIMÉNT s. n. totalitatea produselor, a mărfurilor de același sort. (< germ. Sortiment)
SORTIMÉNT ~e n. Totalitate a mărfurilor de același fel. /<germ. Sortiment
SORTIMENT s. preparat, produs, (înv.) preparație. (A apărut un nou ~ de...)
sortiment s. v. GARNITURĂ. SET.
sortiment Primul dicționar care înregistrează acest cuvînt este DLRLC, dar a fost consemnat în 1939 de acad. Iorgu Iordan în BPh., VI, p. 24. De mai înainte exista însă asortiment, pe care s-a putut grefa folosirea lui sortiment. Acesta este definit ca „ansamblu de mărfuri care fac parte din același sort” și a fost explicat de acad. Iorgu Iordan prin germ. Sortiment cu referire și la fr. assortiment, it. (as)sortimento. Aș avea de făcut o singură rezervă: sensul cuvîntului german (dnpă Fremdwöterbuch) este „mărfuri aranjate după sorturi”; „colecție de eșantioane”; „librărie”, deci destul de diferit de cel românesc. Cuvîntul apare și în rusește, unde e explicat prin fr. assortiment. Mi se pare clar că rus. copmuмeнm vine din germană, (unde dealtfel există și Assortiment). Dacă în românește n-am avea atestarea din 1939, n-aș avea nici o îndoială ca la noi sortiment a venit din rusă, dar așa nu pot spune decît că a fost consolidat prin influența rusă. În orice caz, în română s-a întâlnit cu sort, care de asemenea nu figurează în dicționarele anterioare lui DLRLC, dar este sigur anterior celui de-al doilea război mondial și poate chiar e din secolul trecut. Nici acesta nu pare să vină din franțuzește, cum spune DLRM, ci din rusește (ER, p. 44), și e foarte probabil că vorbitorii consideră pe sortiment ca un derivat de la sort.

sortiment dex

Intrare: sortiment (pl. -e)
sortiment pl. -e substantiv neutru
Intrare: sortiment (pl. -uri)
sortiment pl. -uri