Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru sorta

SORT├ü, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza m─ârfuri, produse, materiale pe categorii, dup─â calitate, dimensiuni, compozi╚Ťie etc.; a ├«mp─âr╚Ťi, a aranja pe sorturi. ÔÇô Din germ. sortieren.
SORT├ü, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza m─ârfuri, produse, materiale pe categorii, dup─â calitate, dimensiuni, compozi╚Ťie etc.; a ├«mp─âr╚Ťi, a aranja pe sorturi. ÔÇô Din germ. sortieren.
SÓRTA1 adv. (Învechit, rar) Tocmai, chiar. Puși la dobîndă cu zece la sută, dau sorta 500 de galbini pe an. ALECSANDRI, T. 1271.
SORT├ü2, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza (m─ârfuri) pe sorturi, dup─â calitate, culoare, dimensiuni etc.; a ├«mp─âr╚Ťi, a aranja pe sorturi.
sortá (a ~) vb., ind. prez. 3 sorteáză
sort├í vb., ind. prez. 1 sg. sort├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. sorte├íz─â
SORT├ü vb. v. selec╚Ťiona.
SORT├ü vb. I. tr. A separa, a aranja, a repartiza (un material etc.) pe sorturi (potrivit calit─â╚Ťii, dimensiunilor etc.). [Cf. germ. sortieren, it. sortire].
SORTÁ vb. tr. a separa, a repartiza pe sorturi. (< germ. sortieren)
A SORT├ü ~├ęz tranz. (materiale, produse etc.) A repartiza pe sorturi. /<germ. sortieren
sortá adv. (înv.) tocmai.
SORTA vb. a alege, a selecta, a selec╚Ťiona, a tria. (~ semin╚Ťele pe calit─â╚Ťi.)

Sorta dex online | sinonim

Sorta definitie

Intrare: sorta
sorta verb grupa I conjugarea a II-a