sorta definitie

12 definiții pentru sorta

SORTÁ, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza mărfuri, produse, materiale pe categorii, după calitate, dimensiuni, compoziție etc.; a împărți, a aranja pe sorturi. – Din germ. sortieren.
SORTÁ, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza mărfuri, produse, materiale pe categorii, după calitate, dimensiuni, compoziție etc.; a împărți, a aranja pe sorturi. – Din germ. sortieren.
SÓRTA1 adv. (Învechit, rar) Tocmai, chiar. Puși la dobîndă cu zece la sută, dau sorta 500 de galbini pe an. ALECSANDRI, T. 1271.
SORTÁ2, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza (mărfuri) pe sorturi, după calitate, culoare, dimensiuni etc.; a împărți, a aranja pe sorturi.
sortá (a ~) vb., ind. prez. 3 sorteáză
sortá vb., ind. prez. 1 sg. sortéz, 3 sg. și pl. sorteáză
SORTÁ vb. v. selecționa.
SORTÁ vb. I. tr. A separa, a aranja, a repartiza (un material etc.) pe sorturi (potrivit calității, dimensiunilor etc.). [Cf. germ. sortieren, it. sortire].
SORTÁ vb. tr. a separa, a repartiza pe sorturi. (< germ. sortieren)
A SORTÁ ~éz tranz. (materiale, produse etc.) A repartiza pe sorturi. /<germ. sortieren
sortá adv. (înv.) tocmai.
SORTA vb. a alege, a selecta, a selecționa, a tria. (~ semințele pe calități.)

sorta dex

Intrare: sorta
sorta verb grupa I conjugarea a II-a