sorete definitie

3 intrări

12 definiții pentru sorete

SORÉTE, soreți, s. m. (Reg.) Pește răpitor verde-albăstrui, cu pete portocalii (Lepomis gibbosus). – Soare + suf. -ete.
SORÉTE, soreți, s. m. Pește răpitor verde-albăstrui, cu pete portocalii (Lepomis gibbosus). – Soare + suf. -ete.
soréte (reg.) s. m., pl. soréți
soréte s. m., pl. soréți
SOREÁȚĂ s. v. albișoară, latiță, obleț, sorean.
SORÉTE s. v. biban-soare, pește-auriu, pește-curcubeu, pește-soare, regină.
soreáță2, soréțe, s.f. (reg.) 1. floarea soarelui. 2. loc cultivat cu floarea soarelui.
soreán și zoreán m., pl. enĭ (Cp. cu rut. zorĕányĭ, înstelat, d. zórĕa, stea, pin aluz. al asemănarea luĭ cu ocheana. V. ocheană 2). Est. Un mic pește argintiŭ numit și săbioară (alburnus lúcidus), maĭ mic de cît ocheana, cu care seamănă perfect. – în Olt. și soreață, pl. ețe? La Tkt. zorean, alt pește (blicca), care e un fel de plătică. V. obleț și rîbiță.
soreață s. v. ALBIȘOARĂ. LATIȚĂ. OBLEȚ. SOREAN.
sorete s. v. BIBAN-SOARE. PEȘTE-AURIU. PEȘTE-CURCUBEU. PEȘTE-SOARE. REGINĂ.
Sor/ea, -eață, -enghea, -eni, -escu, -ete, -icu, -in v. Soare 4 – 10.
Sor, -ea, -eață, -enghea, -eni, -ești, -ete, -ici, -iecști, -icu, -in v. Soare 4 – 10.

sorete dex

Intrare: sorete
sorete substantiv masculin
Intrare: soreață
soreață
Intrare: Sorea
Soreață
Sorea
Sorenghea
Soreni
Sorete
Soricu