sonometru definitie

9 definiții pentru sonometru

SONOMÉTRU, sonometre, s. n. Instrument pentru verificarea legilor de vibrație a coardelor, pentru a compara înălțimea a două sunete sau pentru a măsura un interval. ♦ Aparat electronic pentru măsurarea intensității undelor sonore, de obicei a zgomotelor. – Din fr. sonomètre.
SONOMÉTRU, sonometre, s. n. Dispozitiv folosit la verificarea legilor de vibrație a coardelor, pentru a compara înălțimea a două sunete sau pentru a măsura un interval. ♦ Instrument electronic pentru măsurarea intensității undelor sonore, de obicei a zgomotelor. – Din fr. sonomètre.
SONOMÉTRU, sonometre, s. n. Aparat cu ajutorul căruia se pot studia legile vibrației coardelor sonore, se poate determina înălțimea unui sunet, valoarea unui interval etc. ♦ Aparat pentru măsurarea zgomotelor dintr-o sală.
sonométru (-me-tru) s. n., art. sonométrul; pl. sonométre
sonométru s. n. (sil. -tru), art. sonométrul; pl. sonométre
SONOMÉTRU s.n. Instrument pentru studierea legilor vibrațiilor coardelor sonore și pentru determinarea frecvenței unui sunet. ♦ Aparat pentru măsurarea zgomotelor într-o sală. [< fr. sonomètre < lat. sonus – sunet, gr. metron – măsură].
SONOMÉTRU s. n. 1. aparat pentru studierea coardelor vibrante și determinarea frecvenței unui sunet. 2. aparat pentru măsurarea nivelelor de intensitate acustică a zgomotelor produse de o anumită sursă. (< fr. sonomètre)
SONOMÉTRU ~e n. Aparat pentru măsurarea intensității acustice a sunetelor (mai ales a zgomotelor); fonometru. [Sil. -me-tru] /<fr. sonometre
SONO- „sunet, zgomot”. ◊ L. sonus „sunet, zgomot” > fr. sono-, engl. id., germ. id. > rom. sono-. □ ~fobie (v. -fobie), s. f., repulsie patologică față de zgomote; ~gramă (v. -gramă), s. f., înregistrare a profilului vocii; ~manometrie (v. mano-, v. -metrie1), s. f., metodă aplicată în tratamentul surdității premature, care permite realizarea presiunii necesare pentru deschiderea trompei lui Eustache; ~metrie (v. -metrie1), s. f., studiu comparat al sunetelor cu ajutorul sonometrului (2); ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument pentru verificarea legilor de vibrație a coardelor pentru compararea înălțimii sunetelor. 2. Aparat folosit la măsurarea obiectivă a nivelelor de intensitate acustică a zgomotelor produse de o sursă determinată; ~tecă (v. -tecă), s. f., arhivă conținînd înregistrări de sunete și zgomote.

sonometru dex

Intrare: sonometru
sonometru substantiv neutru
  • silabisire: -tru