somnuros definitie

24 definiții pentru somnuros

SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Căruia îi este somn; amețit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Căruia îi place să doarmă mult. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de strălucire; fără viață, slab, șters, stins. II. S. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri (Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [Var.: (reg.) somnurós, -oásă adj.] – Somn2 + suf. -uros.
SOMNURÓS, -OÁSĂ adj. v. somnoros.
SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Căruia îi este somn; amețit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Căruia îi place să doarmă mult. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de strălucire; fără viață, slab, șters, stins. II. S. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri (Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [Var.: (reg.) somnurós, -oásă adj.] – Somn2 + suf. -uros.
SOMNURÓS, -OÁSĂ adj. v. somnoros.
SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj. 1. Căruia îi este somn; care este amețit sau toropit de prea mult somn. Căsăndrița moșneagului tot își pleca pleoapele și iar le deschidea încet, cu luminile sclipind în rumeneala focului, ca o pisică somnoroasă. SADOVEANU, O. VI 250. Tînărul o luă în brațe ca pe un copil somnoros, o așeză în pat și o înveli. REBREANU, R. I 247. Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele – Noapte bună! EMINESCU, O. I 207. ◊ (Prin metonimie) Se uită... la ferestrele negre ca niște ochi somnoroși. REBREANU, I. 41. ◊ Fig. Doinește și vîntul într-una, Cîntînd somnoroșilor ulmi. COȘBUC, P. II 16. Din izvoare și din gîrle Apa sună somnoroasă. EMINESCU, O. I 121. ♦ (Substantivat) Om căruia îi place să doarmă mult. Atuncea, zise baba, culcă-te tu, somnorosule. CARAGIALE, O. III 54. Ioane... Ioane! Iaca somnorosu, că iar a fi adormit în podul grajdului... și nici ca să vie să mă coboare de pe cal. ALECSANDRI, T. I 171. 2. Fig. Lipsit de intensitate sau de strălucire; fără viață, slab, stins, șters. Cireada venea pe maluri într-un murmur somnoros de tălăngi. SADOVEANU, O. I 369. Nu se mai aude decît... fîșîitul somnoros al apei. VLAHUȚĂ, R. P. 11. [Popa] stete multă vreme gînditor la opaițul ce arunca lumina somnoroasă. SLAVICI, O. I 61. ◊ (Adverbial) Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui și sub această smălțuire diafană mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81.
somnoroásă s. f., g.-d. art. somnoroásei; pl. somnoroáse
somnorós adj. m., pl. somnoróși; f. somnoroásă, pl. somnoroáse
somnoroásă s. f., pl. somnoroáse
somnorós adj. m., pl. somnoróși; f. sg. somnoroásă, pl. somnoroáse
SOMNOROÁSĂ s. v. captalan-negru, pidosnic, zmeoaică.
SOMNORÓS adj. (fig.) adormit. (E tare ~.)
SOMNORÓS adj. v. indolent.
SOMNORÓS adj., s. v. leneș, puturos, trândav, trântor.
SOMNOROÁSĂ ~e f. 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, păroasă, cu frunze lunguiețe, ascuțite, și cu flori mici, albe. 2) Plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze sesile lucioase, de culoare verde-albăstrie, dispuse pe tot lungul tulpinii, și cu flori mărunte, galbene, care crește pe marginea drumurilor; cirițică; pidosnic. /somn + suf. ~oasă
SOMNORÓS somnoroásă (somnoróși, somnoroáse) 1) Care este cuprins de somn. 2) și substantival Care este înclinat în permanență spre somn. 3) și adverbial Care este lipsit de energie; fără vigoare. /somn + suf. ~os
somnoroasă f. plantă cu flori albe și fructe ovale, crește prin fânețe și poiene (Laserpitium prutenicum): culege o poală de somnoroasă CR.
somnoros a. 1. dispus a dormi întruna; 2. fig. lipsit de energie: om somnoros.
pidósnic, -ă adj. (d. pi dos, mold. îld. pe dos). Mold. Sucit, cĭudat, excentric: om pidosnic, lucrurĭ pidosnice. (Sadov. VR. 3, 1911, 347). S. f. O plantă boraginee numită și somnoroasă (cerinthe minor).
somnorós, -oásă adj. (d. somn). Greoĭ din cauza somnuluĭ, cuprins de somnolență. Fig. Somnolent, indolent, fără energie. S. f. O plantă boraginee numită și pidosnic (cerimthe minor); o plantă umbeliferă numită și zmeoaică (laserpitium [latifolium și prutenicum]).
zmeoáĭcă (oa dift.) f., pl. (d. zmeŭ). Monstru femeĭesc din poveștĭ. O plantă umbeliferă numită și somnoroasă (laserpitium).
somnoroa s. v. CAPTALAN-NEGRU. PIDOSNIC. ZMEOAICĂ.
SOMNOROS adj. (fig.) adormit. (E tare ~.)
somnoros adj. v. INDOLENT.
somnoros adj., s. v. LENEȘ. PUTUROS. TRÎNDAV. TRÎNTOR.

somnuros dex

Intrare: somnoros
somnoros adjectiv
somnuros adjectiv