somnoroasă definitie

25 definiții pentru somnoroasă

SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Căruia îi este somn; amețit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Căruia îi place să doarmă mult. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de strălucire; fără viață, slab, șters, stins. II. S. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri (Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [Var.: (reg.) somnurós, -oásă adj.] – Somn2 + suf. -uros.
SOMNURÓS, -OÁSĂ adj. v. somnoros.
SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Căruia îi este somn; amețit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Căruia îi place să doarmă mult. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de strălucire; fără viață, slab, șters, stins. II. S. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri (Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [Var.: (reg.) somnurós, -oásă adj.] – Somn2 + suf. -uros.
SOMNURÓS, -OÁSĂ adj. v. somnoros.
SOMNOROÁSĂ, somnoroase, s. f. (Bot.) 1. De obicei la sg., cu sens colectiv) Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri; crește prin fînețe, poieni și margini de păduri și are însușiri somnifere (Laserpitium prutenicum). Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce și cu una de miere... și o toarnă în fîntîna din grădina ursului. CREANGĂ, P. 214. Să nu mai mănînci din bucatele ce-ți fierbe baba, pentru că-s făcute cu somnoroasă. EMINESCU, N. 21. Cu somnoroasă se fac scăldători copiilor, ca să le fie somn. ȘEZ. XV 125. 2. Pidosnic.
SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj. 1. Căruia îi este somn; care este amețit sau toropit de prea mult somn. Căsăndrița moșneagului tot își pleca pleoapele și iar le deschidea încet, cu luminile sclipind în rumeneala focului, ca o pisică somnoroasă. SADOVEANU, O. VI 250. Tînărul o luă în brațe ca pe un copil somnoros, o așeză în pat și o înveli. REBREANU, R. I 247. Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele – Noapte bună! EMINESCU, O. I 207. ◊ (Prin metonimie) Se uită... la ferestrele negre ca niște ochi somnoroși. REBREANU, I. 41. ◊ Fig. Doinește și vîntul într-una, Cîntînd somnoroșilor ulmi. COȘBUC, P. II 16. Din izvoare și din gîrle Apa sună somnoroasă. EMINESCU, O. I 121. ♦ (Substantivat) Om căruia îi place să doarmă mult. Atuncea, zise baba, culcă-te tu, somnorosule. CARAGIALE, O. III 54. Ioane... Ioane! Iaca somnorosu, că iar a fi adormit în podul grajdului... și nici ca să vie să mă coboare de pe cal. ALECSANDRI, T. I 171. 2. Fig. Lipsit de intensitate sau de strălucire; fără viață, slab, stins, șters. Cireada venea pe maluri într-un murmur somnoros de tălăngi. SADOVEANU, O. I 369. Nu se mai aude decît... fîșîitul somnoros al apei. VLAHUȚĂ, R. P. 11. [Popa] stete multă vreme gînditor la opaițul ce arunca lumina somnoroasă. SLAVICI, O. I 61. ◊ (Adverbial) Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui și sub această smălțuire diafană mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81.
somnoroásă s. f., g.-d. art. somnoroásei; pl. somnoroáse
somnorós adj. m., pl. somnoróși; f. somnoroásă, pl. somnoroáse
somnoroásă s. f., pl. somnoroáse
somnorós adj. m., pl. somnoróși; f. sg. somnoroásă, pl. somnoroáse
SOMNOROÁSĂ s. v. captalan-negru, pidosnic, zmeoaică.
SOMNORÓS adj. (fig.) adormit. (E tare ~.)
SOMNORÓS adj. v. indolent.
SOMNORÓS adj., s. v. leneș, puturos, trândav, trântor.
SOMNOROÁSĂ ~e f. 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, păroasă, cu frunze lunguiețe, ascuțite, și cu flori mici, albe. 2) Plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze sesile lucioase, de culoare verde-albăstrie, dispuse pe tot lungul tulpinii, și cu flori mărunte, galbene, care crește pe marginea drumurilor; cirițică; pidosnic. /somn + suf. ~oasă
SOMNORÓS somnoroásă (somnoróși, somnoroáse) 1) Care este cuprins de somn. 2) și substantival Care este înclinat în permanență spre somn. 3) și adverbial Care este lipsit de energie; fără vigoare. /somn + suf. ~os
somnoroasă f. plantă cu flori albe și fructe ovale, crește prin fânețe și poiene (Laserpitium prutenicum): culege o poală de somnoroasă CR.
somnoros a. 1. dispus a dormi întruna; 2. fig. lipsit de energie: om somnoros.
pidósnic, -ă adj. (d. pi dos, mold. îld. pe dos). Mold. Sucit, cĭudat, excentric: om pidosnic, lucrurĭ pidosnice. (Sadov. VR. 3, 1911, 347). S. f. O plantă boraginee numită și somnoroasă (cerinthe minor).
somnorós, -oásă adj. (d. somn). Greoĭ din cauza somnuluĭ, cuprins de somnolență. Fig. Somnolent, indolent, fără energie. S. f. O plantă boraginee numită și pidosnic (cerimthe minor); o plantă umbeliferă numită și zmeoaică (laserpitium [latifolium și prutenicum]).
zmeoáĭcă (oa dift.) f., pl. (d. zmeŭ). Monstru femeĭesc din poveștĭ. O plantă umbeliferă numită și somnoroasă (laserpitium).
somnoroa s. v. CAPTALAN-NEGRU. PIDOSNIC. ZMEOAICĂ.
SOMNOROS adj. (fig.) adormit. (E tare ~.)
somnoros adj. v. INDOLENT.
somnoros adj., s. v. LENEȘ. PUTUROS. TRÎNDAV. TRÎNTOR.

somnoroasă dex

Intrare: somnoros
somnoros adjectiv
somnuros adjectiv
Intrare: somnoroasă
somnoroasă
Intrare: somnoroasă
somnoroasă substantiv feminin
somnuroasă substantiv feminin