somnolent definitie

9 definiții pentru somnolent

SOMNOLÉNT, -Ă, somnolenți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este în stare de somnolență sau trădează somnolență; care dormitează (sau pare că dormitează); toropit, moleșit (de somn). – Din fr. somnolent, lat. somnolentus.
SOMNOLÉNT, -Ă, somnolenți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este în stare de somnolență sau trădează somnolență; care dormitează (sau pare că dormitează); toropit, moleșit (de somn). – Din fr. somnolent, lat. somnolentus.
SOMNOLÉNT, -Ă, somnolenți, -te, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Care e în stare de somnolență; care dormitează (sau pare că dormitează); toropit, moleșit (de somn). Madame Rinalti, somnolentă, albă și puhavă... înlocuia soțul la casă. C. PETRESCU, O. P. I 148. Ea singură are farmecul și darul de a-i stimula energia somnolentă. REBREANU, R. I 21. Doctorul, cu veșnicu-i zîmbet somnolent, cu mișcări leneșe, intră în birou. BART, E. 339. ◊ Fig. Ne-am plimbat încet printre boschetele înalte, pe lîngă lacul somnolent și am stat apoi pe bancă. GALACTION, O. I 655. ◊ (Adverbial) Oamenii pășeau somnolent și indiferenți în ploaie. C. PETRESCU, Î. II 134.
somnolént adj. m., pl. somnolénți; f. somnoléntă, pl. somnolénte
somnolént adj. m., pl. somnolénți; f. sg. somnoléntă, pl. somnolénte
SOMNOLÉNT, -Ă adj. Care este în stare de somnolență; care moțăie, dormitează; moleșit de somn. [Cf. fr. somnolent, lat. somnolentus].
SOMNOLÉNT, -Ă adj. care este în stare de somnolență; referitor la somnolență. (< fr. somnolent, lat. somnolentus)
SOMNOLÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care somnolează; aflat în stare de somnolență. 2) fig. Care manifestă lipsă de activitate; inactiv. /<fr. somnolent
*somnolént, -ă adj. (lat. somnolentus și somnulentus. Cp. cu corpulent, opulent). Care e în stare de somnolență.

somnolent dex

Intrare: somnolent
somnolent adjectiv