Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

33 defini╚Ťii pentru somn

SOMN1, somni, s. m. Pe╚Öte teleostean r─âpitor cu corpul lung, f─âr─â solzi, l─â╚Ťit ├«n partea dinainte, cu capul turtit, cu gura armat─â de din╚Ťi puternici ╚Öi cu must─â╚Ťi lungi (Silurus glanis). ÔÇô Din sl. som┼ş. Cf. bg., rus. s o m.
SOMN2 s. n. Stare fiziologic─â normal─â ╚Öi periodic─â de repaus a fiin╚Ťelor, necesar─â redres─ârii for╚Ťelor, caracterizat─â prin ├«ncetarea total─â sau par╚Ťial─â a func╚Ťion─ârii con╚Ötiin╚Ťei, prin relaxare muscular─â, prin ├«ncetinirea circula╚Ťiei, a respira╚Ťiei ╚Öi prin vise; starea celui care doarme. ÔÖŽ Somnul de veci (sau cel lung, ve╚Önic) = moartea. ÔŚŐ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi u╚Öor, iepure╚Öte. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). A-l fura (pe cineva) somnul = a a╚Ťipi. Somn u╚Öor, formul─â prin care se dore╚Öte cuiva care se culc─â somn lini╚Ötit. A-l p─âli (sau a-l toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. ÔÖŽ Fig. Stare de iner╚Ťie; toropeal─â, amor╚Ťire. ÔÖŽ Necesitatea de a dormi; senza╚Ťie provocat─â de aceast─â necesitate. ÔÇô Lat. somnus.
SOMN1, somni, s. m. Pe╚Öte teleostean r─âpitor cu corpul lung, f─âr─â solzi, l─â╚Ťit ├«n partea de dinainte, cu capul turtit, cu gura armat─â de din╚Ťi puternici ╚Öi cu must─â╚Ťi lungi (Silurus glanis). ÔÇô Din sl. som┼ş. Cf. bg., rus. som.
SOMN2, (rar) somnuri, s. n. Stare fiziologic─â normal─â ╚Öi periodic─â de repaus a fiin╚Ťelor, necesar─â redres─ârii for╚Ťelor, caracterizat─â prin ├«ncetarea total─â sau par╚Ťial─â a func╚Ťion─ârii con╚Ötiin╚Ťei, prin relaxare muscular─â, prin ├«ncetinirea circula╚Ťiei, a respira╚Ťiei ╚Öi prin vise; starea celui care doarme. ÔŚŐ Somnul de veci (sau cel lung, ve╚Önic) = moartea. ÔŚŐ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi u╚Öor, iepure╚Öte. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). A-l fura (pe cineva) somnul = a a╚Ťipi. Somn u╚Öor, formul─â prin care se dore╚Öte cuiva care se culc─â somn lini╚Ötit. A-l p─âli (sau a-l toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. ÔÖŽ Fig. Stare de iner╚Ťie; toropeal─â, amor╚Ťire. ÔÖŽ Necesitatea de a dormi; senza╚Ťie provocat─â de aceast─â necesitate. ÔÇô Lat. somnus.
SOMN1, somni, s. m. Pe╚Öte r─âpitor de ap─â dulce, cu corpul lung uneori de mai mul╚Ťi metri, f─âr─â solzi, l─â╚Ťit ├«n partea dinainte, cu capul mare ╚Öi turtit, cu gura larg─â ╚Öi cu must─â╚Ťi lungi, cu carnea alb─â ╚Öi gras─â (Silurus glanis). Sub stratul de struguri era o rogojin─â ╚Öi dedesubt, reci ╚Öi lipicio╚Öi, pescui╚Ťi ├«n amurg, crapi, ╚Öal─âi, albitur─â, pl─âtici, somni gra╚Öi ╚Öi moi, cegi cu piele aspr─â. DUMITRIU, N. 232. S─â ai la... vergi, ni╚Öte sfori potrivite ╚Öi extrem de tari, ├«nc├«t, ├«ncurc├«nd un somn de cinci ╚Öi chiar de zece kilograme, s─â ai mul╚Ť─âmirea a-l putea scoate la mal. SADOVEANU, ├Ä. A. 15. ÔŚŐ Pan─â de somn v. pan─â (II 7).
SOMN2, (rar) somnuri, s. n. 1. Stare fiziologic─â de repaus a fiin╚Ťelor, necesar─â redres─ârii for╚Ťelor ╚Öi caracterizat─â prin ├«ncetarea total─â sau par╚Ťial─â a func╚Ťion─ârii con╚Ötiin╚Ťei; stare a celui care doarme. Somnul singur ├«l mai m├«ng├«ia. ANGHEL, PR. 45. Era t├«rziu ╚Öi somnul ├«ncepuse a-mi at├«rna greu pleoapele peste ochi. HOGA╚ś, DR. 255. Somn, a g├«ndului odihn─â, O, acopere fiin╚Ťa-mi cu-a ta mut─â armonie. EMINESCU, O. I 49. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri atributive) Somnul de plumb m─â pr─âbu╚Öi ca ├«ntr-un ├«ntuneric. SADOVEANU, O. VI 214. N-am venit, C─â somn greu m-a-n╚Ťepenit. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 237. ÔŚŐ (Personificat) Vino, soamne, de-l adoarme ╚Öi tu, pe╚Öte, de ├«l cre╚Öte. DELAVRANCEA, O. II 152. ÔŚŐ Fig. Dup─â somnul ad├«nc al p─âm├«ntului ╚Öi al codrilor, iat─â c─â se arat─â iar col╚Ť de verdea╚Ť─â. SADOVEANU, O. VII 364. Un ╚Öuier lung, speriat... treze╚Öte somnul codrilor. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 33. ÔŚŐ (├Än expresii care marcheaz─â ├«nceputul, durata, intensitatea ac╚Ťiunii; uneori la dativ) Se ├«ntinse din nou somnului. CAMILAR, N. I 16. Ochii i se ├«nchideau, somnul ├«l dobora. GALACTION, O. I 41. La inginer, lumina st─âruia ├«nc─â. Nu-l prindea somnul. C. PETRESCU, R. DR. 250. Mo╚Ö Ion o a╚Öez─â ├«nceti╚Öor pe pat ╚Öi o acoperi. Un somn ad├«nc o cuprinse. BUJOR, S. 49. T├«rziu de tot ├«l fur─â somnul. VLAHU╚Ü─é, O. A. 122. Culc─â-te s─â tragi un pui de somn. SLAVICI, O. I 219. Dac─â e╚Öti a╚Öa de fricoas─â, apoi sui ├«n c─âru╚Ť─â ╚Öi te-a╚Öterne pe somn, c─â noaptea-i numa un ceas: acu╚Ö se face ziu─â! CREANG─é, O. A. 125. (Glume╚Ť, ├«n forma de pl. soamne) Ar fi poftit mai degrab─â s─â fie undeva singuri, s─â-i trag─â ni╚Öte soamne. SADOVEANU, O. L. 238. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än (sau prin) somn = ├«n timpul somnului, fiind adormit, dormind. Ciobanul, l├«ng─â turm─â, culcat cu ochii-n sus, ├Än somn, spre-o alt─â lume purtat a fi se las─â. MACEDONSKI, O. I 116. ╚śi prin satul adormit Doar vrun c├«ine-n somn mai latr─â R─âgu╚Öit. CO╚śBUC, P. I 48. Prin somn tu vei sim╚Ťi trec├«nd fiori Prin trupul t─âu. id. ib. 313. Toate pr─âv─âliile cu obloanele l─âsate ca pleoapele ├«n somn. CARAGIALE, O. II 356. Iar ea vorbind cu el ├«n somn, Oft├«nd din greu suspin─â. EMINESCU, O. I 168. ÔŚŐ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi u╚Öor, iepure╚Öte, v. iepure╚Öte. Somn u╚Öor, formul─â (├«nso╚Ťind de obicei un salut la desp─âr╚Ťire) prin care se ureaz─â cuiva somn lini╚Ötit. La revedere... Somn u╚Öor! BASSARABESCU, V. 9. ÔÖŽ Somn de iarn─â (sau hibernal) = starea de amor╚Ťire ├«n care petrec iarna unele animale. St├«rnise du╚Öm─ânia unei albine care, m├«nioas─â cum s├«nt ele ├«n preajma somnului de iarn─â, s-a repezit la Ghighi. REBREANU, I. 128. ÔŚŐ Fig. ╚śi-a pus p─âm├«ntul blan─â alb─â ╚Öi-╚Öi doarme somnul hibernal. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 34. Somnul plantelor = aplecarea frunzelor sau ├«nchiderea florilor ├«n timpul nop╚Ťii. ÔÖŽ Fig. Stare de iner╚Ťie; toropeal─â, amor╚Ťire. Poporul cel mare al nostru... a dormit un somn jalnic ├«n ├«ntunericul satelor. SADOVEANU, O. VI 455. Voi ce sta╚Ťi ├«n adormire, voi ce sta╚Ťi ├«n nemi╚Öcare, N-auzi╚Ťi prin somnul vostru acel glas triumf─âtor Ce se-nal╚Ť─â p├«n-la ceruri din a lumii de╚Öteptare, Ca o lung─â salutare C─âtr-un falnic viitor? ALECSANDRI, P. A. 81. ÔÖŽ Nevoia de a dormi; senza╚Ťie provocat─â de aceast─â nevoie. Oamenii umblau ├«n jurul focului parc─â n-ar mai fi avut nici somn, nici case. REBREANU, R. II 205. ÔŚŐ (├Än construc╚Ťii cu verbele ┬źa fi┬╗, ┬źa face┬╗) ╚Öi cu pron. pers. ├«n dativ) S├«nt trudit ╚Öi mi-i somn. SADOVEANU, N. F. 133. C├«nd colea, pe la apusul soarelui, vine Seril─â ╚Öi zice c─â-i e somn. RETEGANUL, P. III 67. I s-au f─âcut somn stra╚Önic, c├«t nu se mai putea ╚Ťine. SBIERA, P. 58. Negru-i, doamne, p─âm├«ntu, Da-i mai negru ur├«tu; Din om te face neom, C-ai dormi ╚Öi nu ╚Ťi-i somn. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 212. 2. Fig. (De obicei determinat prin ┬źve╚Önic┬╗, ┬źde veci┬╗, ┬źal mor╚Ťii┬╗ etc.) Stare a fiin╚Ťei care a ├«ncetat din via╚Ť─â; moarte. Dar somnul cel ve╚Önic este greu. MACEDONSKI, O. I 51. S─â-mi fie somnul lin ╚śi codrul aproape. EMINESCU, O. I 219. ÔŚŐ Expr. A dormi somnul cel de veci v. dormi. ÔÇô Pl. ╚Öi: (glume╚Ť) soamne. - Form─â gramatical─â: vocativ (rar) soamne.
somn1 (pește) s. m., pl. somni
somn2 (stare) s. n.
somn (pește) s. m., pl. somni
somn (stare) s. n., pl. s├│mnuri
SOMN s. (IHT.; Silurus glanis) (rar) salmon.
SOMN s. v. m─ârgica cucului.
SOMN s. dormit, odihn─â, repaus, (arg.) soileal─â. (Dup─â o or─â de ~, s-a sculat.)
SOMNUL DE VÉCI s. v. moarte.
Somn Ôëá nesomn, trezie, veghe, veghere
somn (-ni), s. m. ÔÇô Pe╚Öte r─âpitor (Silurus glanis). ÔÇô Var. ├«nv. som. Megl. som. Sl. (rus.) som┼ş (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 354; Sanzewitsch 209; Conev 53), cf. bg., sb., cf., slov. som. Fonetismul indic─â o apropiere de somn ÔÇ×faptul de a dormiÔÇŁ. ÔÇô Der. somotei, s. m. (somn mic), dim. al var.
somn (-nuri), s. n. ÔÇô 1. Actul de a dormi. ÔÇô 2. Toropeal─â, tendin╚Ť─â de a dormi. ÔÇô Mr. somn(u), megl. son, istr. somn. Lat. săĺmnus (Cihac, I, 256; Pu╚Öcariu 1607; REW 8086), cf. vegl. samno, it. sonno, prov. som, fr. somme, cat. son, sp. sue├▒o, port. somno. ÔÇô Der. somna (var. ├«nsomna), vb. (├«nv., a dormi); somni╚Öor, s. m. (mac, Papaver somniferum; plant─â, Clinopodium vulgare, Leonorus cardiaca; ou─âle insectei Gastropacha neustria); somnorea, s. m. (specie de p─âs─âric─â); ├«nsomnorat, adj. (├«nv., adormit); somnoros (var. somnuros), adj. (somnolent, f─âr─â vlag─â; c─âruia ├«i place somul; lene╚Ö); a c─ârui der. din lat. somnolentus (REW 8085) nu pare probabil─â, cf. Graur, BL, V, 113; somnoroas─â, s. f. (plant─â, Laserpitium prutenicum; pidosnic, Cerinthe minor); somnoro╚Öie, s. f. (somnolen╚Ť─â, buim─âceal─â); somnie, s. f. (somnolen╚Ť─â); nesomn, s. n. (insomnie). ÔÇô Der. din fr. somnambul, s. m.; somnambulism, s. n.; somnifer, adj.; somnolen╚Ť─â, s. f.; insomnie, s. f.
SOMN2 ~i m. Pe╚Öte dulcicol r─âpitor, de talie medie sau mare, cu corpul f─âr─â solzi, cu capul turtit ╚Öi gura larg─â, ├«nzestrat─â cu din╚Ťi, ╚Öi dou─â perechi de must─â╚Ťi lungi, apreciat pentru carnea lui gustoas─â (de culoare alb─â). /<bulg., sb., rus., ucr. som
SOMN1 ~uri n. 1) Stare fiziologic─â normal─â de repaus, care este necesar─â fiin╚Ťelor pentru re├«nnoirea for╚Ťelor vitale. ~ ad├ónc. ÔŚŐ ~ letargic stare patologic─â manifestat─â printr-un somn de durat─â foarte lung─â. ~ hibernal stare de amor╚Ťeal─â a unor animale ├«n timpul iernii. 2) Stare a celui care doarme. * ~ u╚Öor formul─â adresat─â cuiva ├«nainte de culcare. A trage un pui de ~ a dormi bine. A-l (cu)prinde (sau a-l fura) ~ul a adormi; a a╚Ťipi. A dormi ~ul de veci (sau cel lung) a fi mort. /<lat. somnus
somn m. pe╚Öte cu capul l─â╚Ťit ╚Öi turtit de sus ├«n jos, cel mai mare pe╚Öte din Europa ajung├ónd p├ón─â la 3-4 metri (Silurus). [Rus. SOM┼Č (influen╚Ťat de somn)].
somn n. 1. suspensiune natural─â a sim╚Ťurilor cu pierderea cuno╚Ötin╚Ťei; 2. poft─â mare de a dormi: nu mai pot de somn; somnul ve╚Önic, moartea; 3. fig. stare de iner╚Ťie: iarna e somnul naturei. [Lat. SOMNUS].
1) somn ╚Öi (nord) som m. (infl.de somn 2, d. rus. som, pol. sum [rut. bg. s├«rb. sam], d. germ. salme, d. lat. salmo, salmon. V. somote─ş, jemlug─â). Un pe╚Öte f─âr─â solz─ş, cu gura mare ╚Öi lat─â, cu must─â╚Ť─ş ╚Öi tr─âitor pin Dun─âre ╚Öi r├«urile vecine (sil├║rus glanis). Ajunge p├«n─â la 2-3 metr─ş. ÔÇô C├«nd e mic se nume╚Öte moac─â, dela 1-2 kg. somote─ş, dela 2-8 laprac, de la 8-15 ─şarma, ─şar de la 15 ├«n sus pan─â.
2) somn n., pl. ur─ş (lat. s┼Ćmnus, somn, care vine din *sopnus, de unde ╚Öi verbu sopire, a a╚Ťipi; vgr. ├Żpnos, ser. svap-na-s, somn, vsl. s┼şpati, a dormi; it. sonno, sard. sonnu, pv. vfr. somme, sp. sue├▒o, pg. somno. V. soporific, ipnotic). Starea de repaus ├«n care omu ╚Öi animalele dorm, adic─â, ├«n mod natural, corpu lor ├«╚Öi perde cuno╚Ötin╚Ťa ╚Öi nu ma─ş lucreaz─â de c├«t inima, ce─şa ce se ├«ntlmpl─â obi╚Önuit noaptea ╚Öi excep╚Ťional ziua (invers la animalele de noapte): a-╚Ť─ş fi somn. Fig. Iarna e somnu naturi─ş. Somn de moarte, de plumb, somn gre┼ş, ad├«nc. Somnu ve╚Önic, moartea.
SOMN s. (IHT.; Silurus glanis) (rar) salmon.
somn s. v. M─éRGICA CUCULUI.
SOMN s. dormit, odihn─â, repaus, (arg.) soileal─â. (Dup─â o or─â de ~ s-a sculat.)
SOMN. Subst. Somn, somni╚Öor (dim.), somnule╚Ť, dormit. Somn u╚Öor, pui de somn. Somn ad├«nc, somn greu, somn de plumb. Dormitare, aromire, aromeal─â, somnolare (rar), mo╚Ť─âial─â, mo╚Ť─âit, mo╚Ť─âitur─â, picoteal─â, picotire. Toropeal─â, toropire, amor╚Ťeal─â, mole╚Öeal─â, mole╚Öire. Somnolen╚Ť─â, somnie (rar), somn─ârie (rar), somnoro╚Öie (rar). Adormire, a╚Ťipire, a╚Ťipeal─â, cufundare ├«n somn. Somn natural; somn artificial; hipnoz─â; narcoz─â; com─â. Letargie, somn letargic; hibernare. Insomnie. Somnifer, soporific, hipnotic, narcotic. Somnoros, somnare (reg.). Adj. Somnoros, somnolent, a╚Ťipit, adormit, toropit, mole╚Öit; hipnotizat. Adormitor, toropitor, mole╚Öitor, ame╚Ťitor; somnifer, soporific, hipnotic, hipnotizant, narcotic. Letargic. Vb. A-i fi (cuiva) somn, a-l cuprinde somnul, a nu mai putea de somn, a c─âdea (a pica) de somn, a picura de somn, a-l p─âli (a-l toropi) somnul, a i se face (cuiva) somn, a i se ├«nchide (cuiva) ochii de somn, a i se face (cuiva) ochii mici, a-l prinde (a-l fura, a-l dobor├«) pe cineva somnul, a-i veni (cuiva) mo╚Ö Ene pe la gene, s-a pus Ene pe la gene, a da gean─â-n gean─â, a dormi de-a-n picioarele (pe picioare). A dormita, a piroti, a picoti, a aromi, a mo╚Ť─âi, a somna, (rar), a somnola (fran╚Ťuzism). A adormi, a a╚Ťipi, a(-i) da (cuiva) ochii (pleoapele) ├«n gene (gean─â-n gean─â), a-l fura (pe cineva) somnul, l-a furat aghiu╚Ť─â, a se ├«ntinde somnului, a se a╚Öterne somnului. A dormi; a dormi u╚Öor, a dormi somnul iepurelui, a dormi iepure╚Öte, a dormi numai cu un ochi; a dormi greu, a dormi dus, a dormi bu╚Ötean (tun, butuc), a dormi ne├«ntors; a sfor─âi, a trage (la) aghioase, a m├«na (a duce) porcii la jir (pop.); a dormi c├«t un bei, a se umfla de somn. A adormi (pe cineva); a hipnotiza, a narcotiza. A hiberna. Adv. ├Än somn, ├«n stare de somn, prin somn. V. inactivitate, indolen╚Ť─â, lene, medicament, moliciune, odihn─â.
SOMN1 (< sl.) s. m. Pe╚Öte teleostean r─âpitor din familia Siluride, cu corpul masiv, f─âr─â solzi, trei perechi de must─â╚Ťi la gur─â, dintre care o pereche, foarte lungi, pe falca superioar─â, celelalte dou─â de pe falca inferioar─â mult mai scurte, ╚Öi cu carne foarte gustoas─â; tr─âie╚Öte ├«n Dun─âre, ├«n lacuri ╚Öi ├«n r├óurile mari (Siluris glanis). Poate atinge 5 m lungime ╚Öi 300-400 kg ├«n greutate, majoritatea exemplarelor av├ónd ├«ns─â 30-40 kg. ÔŚŐ S. pitic = pe╚Öte teleostean r─âpitor din familia Ictaluride, originar din America de Nord, lung de 20-30 cm, greu de c. 200-300 g, cu gura mare cu patru perechi de must─â╚Ťi (Ictalurus nebulosus). Introdus ├«n Rom├ónia ├«n diverse lacuri ╚Öi hele╚Öteie.
SOMN2 (lat. somnus) s. n. 1. Stare func╚Ťional─â normal─â a organismelor animale ╚Öi umane care survine periodic ├«n alternan╚Ť─â cu starea de veghe ╚Öi care se caracterizeaz─â prin repaus motor, lips─â de receptivitate pentru stimulii obi╚Önui╚Ťi ai mediului (la om ├«ntreruperea activit─â╚Ťii psihice con╚Ötiente), prin particularit─â╚Ťi ale activit─â╚Ťilor vegetative ╚Öi ale undelor electrice cerebrale. ├Änregistrarea activit─â╚Ťilor cerebrale ├«n timpul s. a pus ├«n eviden╚Ť─â alternan╚Ťa (de 5 p├ón─â la 8 ori pe noapte) a unor perioade de somn profund, care apar ├«n electroencefalogram─â sub form─â de unde lente (de frecven╚Ť─â joas─â ╚Öi cu mare amplitudine) ╚Öi perioade cu unde rapide (de frecven╚Ť─â ├«nalt─â ╚Öicu amplitudine mic─â), asociate cu cre╚Öterea frecven╚Ťei pulsului, agita╚Ťie, vise, mi╚Öc─âri rapide ale globilor oculari, care caracterizeaz─â somnul paradoxal. Echilibrul dintre s. ╚Öi veghe, ca ╚Öi ├«ntre s. profund ╚Öi cel paradoxal este indispensabil st─ârii de s─ân─âtate. Unele boli se manifest─â ╚Öi prin tulburarea acestui echilibru ├«n sensul insomniei sau hipersomniei. ÔÖŽ Iner╚Ťie, toropeal─â, amor╚Ťire. ÔŚŐ Somn u╚Öor, formul─â prin care dorim cuiva s─â aib─â un somn lini╚Ötit. 2. Somnul de veci (cel lung sau ve╚Önic) = moartea.
SOMNUS EST IMAGO MORTIS (lat.) somnul este o imagine a mor╚Ťii ÔÇô Cicero, ÔÇ×Tusculanae disputationesÔÇŁ, 1, 38.
a dormi somnul cel lung / de veci / drep╚Ťilor expr. a fi mort.
a-l fura somnul expr. a a╚Ťipi, a adormi.
SOMN soileal─â, soileanu, soilescovici, soilescu.

Somn dex online | sinonim

Somn definitie

Intrare: somn (pește)
somn pește substantiv masculin
Intrare: somn (stare)
somn stare substantiv neutru