Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

40 defini╚Ťii pentru soma

S├ôMA1 s. f. Totalitatea celulelor nereproduc─âtoare ale organismului viu. ÔÇô Din fr. soma.
SOM├ü2, somez, vb. I. Tranz. A cere (cuiva) imperios (╚Öi sub amenin╚Ťare) s─â ├«ndeplineasc─â ceva. ÔÖŽ (Jur.) A pune cuiva ├«n vedere, cu forme legale, s─â execute (sau s─â nu execute) ceva. ÔÇô Din fr. sommer.
╚śOM├ü, ╚Öomez, vb. I. Intranz. A nu avea, a nu g─âsi de lucru; a fi ╚Öomer. ÔÇô Din fr. ch├┤mer.
S├ôMA1 s. f. Ansamblul celulelor diploide ale organismului viu. ÔÇô Din fr. soma.
SOM├ü2, somez, vb. I. Tranz. A cere (cuiva) ├«n chip categoric (╚Öi sub amenin╚Ťare) s─â suporte anumite consecin╚Ťe, s─â ├«ndeplineasc─â ceva. ÔÖŽ (Jur.) A pune cuiva ├«n vedere, cu forme legale, s─â execute (sau s─â nu execute) ceva. ÔÇô Din fr. sommer.
╚śOM├ü, ╚Öomez, vb. I. Intranz. A nu avea, a nu g─âsi de lucru; a fi ╚Öomer. ÔÇô Din fr. ch├┤mer.
SOM├ü, somez, vb. I. Tranz. A cere (cuiva) ├«n chip categoric (amenin╚Ť├«ndu-l) s─â ├«ndeplineasc─â ceva. [B─âtr├«nul] a somat pe Mihai s─â se ├«ntoarc─â numaidec├«t acas─â. C─éLINESCU, E. 236. L-au ├«mpresurat s─âtenii ├«ntr-un ad─âpost al lui... L-au h─âituit pescarii, el r─ât─âcea ascunz├«ndu-se ici-colo. Atunci l-am somat eu ├«nsumi. SADOVEANU, P. M. 118. Pe trotuarul cel─âlalt un soldat cu arma ├«ntins─â ├«l soma pe Dorcea s─â se opreasc─â. CAMIL PETRESCU, P. V. 14. ÔÖŽ (Jur.) A pune cuiva ├«n vedere, cu formele prescrise de lege, s─â fac─â (sau s─â nu fac─â) o anumit─â ac╚Ťiune. Somat s─â-╚Öi pl─âteasc─â datoria.
SÓMĂ s. f. v. sumă.
S├ÜM─é, sume, s. f. 1. Rezultatul adun─ârii unor numere, unor cantit─â╚Ťi sau unor lucruri de acela╚Öi fel; total. ÔŚŐ Sum─â aritmetic─â = rezultatul adun─ârii unui ╚Öir de numere luate ├«n valoare absolut─â. Sum─â algebric─â = rezultatu! adun─ârii unor cantit─â╚Ťi de acela╚Öi fel, ╚Ťin├«nd seama de semnul lor. Sum─â total─â = sum─â rezultat─â din adunarea unor sume par╚Ťiale. ÔÖŽ Fig. Cantitate total─â a ceva, totalitate. Suma tuturor datelor unei probleme. Suma cuno╚Ötin╚Ťelor omene╚Öti. Ôľş Suma binelui ├«n lume cov├«r╚Öe╚Öte suma r─âului. BOLINTINEANU, O. 361. 2. (Uneori urmat de determinarea ┬źde bani┬╗) Cantitate de bani. Doresc prea mult s─â v─âd la masa mea m─âcar un m─âr din acest pom, care m-a ╚Ťinut at├«ta sum─â de bani. ISPIRESCU, L. 81. Mul╚Ťi p─âr─âsesc de a-╚Öi c─âuta lecuirea ├«n patria lor... ╚Öi s├«nt sili╚Ťi a cheltui sume ├«nsemn─âtoare ca s─â se duc─â s─â g─âseasc─â asemine ape la Mehadia sau la Baden. NEGRUZZI, S. I 192. ÔŚŐ Expr. P├«n─â la concuren╚Ťa sumei de... v. concuren╚Ť─â (2). A-╚Öi face suma = a agonisi at├«t c├«t crede c─â ├«i trebuie. [Patronul] ╚Öi-a f─âcut suma ╚Öi i-ar fi mai u╚Öor f─âr─â fabric─â. DEMETRIUS, C. 15. 3. Num─âr nedeterminat (de obicei mare). Am├«ndoi intr─â ├«n ber─ârie... aci se-nt├«mpl─â s─â g─âseasc─â o sum─â de colegi, care le fac loc la masa lor. CARAGIALE, O. II 231. ├Än capetele noastre de semne-s multe sume, Din mii de mii de vorbe consist-a noastr─â lume. EMINESCU, O. IV 289. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi arhaizant) s├│m─â (SADOVEANU, Z. C. 254, KOG─éLNICEANU, S. 116, RUSSO, S. 159) s. f.
╚śOM├ü, ╚Öomez, vb. I. Intranz. A nu avea, a nu g─âsi de lucru; a fi ╚Öomer. ╚śomajul ├«n Italia este ├«n plin─â cre╚Ötere, 30 la sut─â din locuitori ╚Öom─âm. SAHIA, U.R.S.S. 216.
s├│ma1 s. f.
somá2 (a ~) vb., ind. prez. 3 someáză
șomá (a ~) vb., ind. prez. 3 șomeáză
s├│ma s. f.
som├í vb., ind. prez. 1 sg. som├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. some├íz─â
╚Öom├í vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öom├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ╚Öome├íz─â
SOM├ü vb. a invita. (Te ~ s─â-╚Ťi vezi de treab─â.)
SOM├ü vb. v. constr├ónge, face, for╚Ťa, obliga, sili.
S├ôMA1 s.f. (Biol.) 1. Nume dat celulelor somatice. 2. Termen pentru ├«ntregul corp, cu excep╚Ťia membrelor. [Pl. -me. / < fr. soma, cf. gr. soma ÔÇô corp].
SÓMA2 s.f. Băutură alcoolică preparată din sucul unei plante exotice, considerată în vechea religie indiană ca băutură a zeilor. [< fr., sanscr. soma].
SÓMA3 s.f. (Geol.) Margine a unui vechi crater, de formă circulară, care înconjură noul con. [< fr. somma].
SOM├ü vb. I. tr. A cere cuiva sub amenin╚Ťare s─â ├«ndeplineasc─â ceva. ÔÖŽ A pune cuiva ├«n vedere, ├«n formele stabilite de lege, s─â (nu) execute ceva. [< fr. sommer].
╚śOM├ü vb. I. intr. A nu avea de lucru; a fi ╚Öomer. [< fr. ch├┤mer].
SÓMA1 s. f. totalitatea celulelor somatice ale organismelor vii; corp. (< fr., gr. soma)
SÓMA2 s. f. băutură alcoolică din sucul unei plante exotice, considerată în vechea religie indiană ca băutură a zeilor. (< fr. soma)
SÓMA3 s. f. (geol.) margine a unui vechi crater, de formă circulară, care înconjură un con vulcanic mai nou. (< fr. somma)
SOM├ü4 vb. tr. a cere cuiva sub amenin╚Ťare s─â ├«ndeplineasc─â ceva. ÔŚŐ (jur.) a pune cuiva ├«n vedere, ├«n formele stabilite de lege, s─â (nu) execute ceva. (< fr. sommer)
╚śOM├ü vb. intr. a nu avea, a nu g─âsi de lucru; a fi ╚Öomer. (< fr. ch├┤mer)
SÓMA f. Ansamblu de celule somatice nereproducătoare. /<fr. soma
A SOM├ü ~├ęz tranz. (persoane) 1) A obliga prin amenin╚Ťare; a pune cu for╚Ťa. ~ s─â r─âspund─â. 2) jur. A cere avertiz├ónd conform legilor ├«n vigoare. ~ un debitor s─â pl─âteasc─â. /<fr. sommer
A ╚śOM├ü ~├ęz tranz. A fi ╚Öomer. /<fr. ch├┤mer
somà v. a declara cuiva, în formele stabilite de lege, că are de făcut ceva: a soma pe cineva de a plăti (= fr. sommer).
s├│m─â, V. sum─â.
*som├ęz v. tr. (fr. sommer, a face suma, adic─â ÔÇ×a porunci ultima oar─â, a adresa un ultimatÔÇŁ). Poruncesc ├«n numele legi─ş: a soma un contribuabil s─â pl─âteasc─â biru. Poruncesc s─â fac─â ce zic e┼ş, c─â de unde nu, ucid or─ş pedepsesc aspru: a soma un ho╚Ť s─â se retrag─â.
*s├║m─â f., pl. e, rar ─ş (neol. din sec. 17 luat de cronicari─ş Moldoven─ş, care ╚Ötia┼ş lat. it. pol., de la lat. summa, totalitate: it. somma, fr. somme; pol. suma, rus. bg. s├║mma, ngr. s├║ma. V. consum 2). Total, rezultatu adun─âri─ş ma─ş multor numere: am adunat ╚Öi mi-a ─şe╚Öit suma cutare. Totalitate: suma bunurilor ╚Öi relelor. Mare num─âr, mul╚Ťime: o sum─â de oamen─ş (V. sam─â). Cantitate de ban─ş: lipsea o mare gum─â. ÔÇô L. V. ╚Öi az─ş pop. som─â (dup─â it.): sÔÇÖa┼ş str├«ns c├«t─âva som─â de o╚Öt─ş (Cost I, 254, 271, 315, 319, ╚Öi N. Cost. I. 472 ╚Öi 490), soma de ban─ş (Nec. 2, 360), ╚Öi ╚Öum─â (ung. summa, pron. ╚Ö-). Si m. som, pl. som─ş, sum─â de ban─ş, talent (talant).
SOMA vb. a invita. (Te ~ s─â-╚Ťi vezi de treab─â.)
soma vb. v. CONSTRÎNGE. FACE. FORȚA. OBLIGA. SILI.
S├ôMA2 (cuv. sanscrit) s. f. Plant─â neidentificat─â din care ├«n vechea Indie se prepara (prin presarea tulpinilor se ob╚Ťinea un suc ce era filtrat prin l├ón─â ╚Öi apoi amestecat cu ap─â ╚Öi lapte) o b─âutur─â sacr─â, adus─â ca ofrand─â zeilor vedici ╚Öi consumat─â de preo╚Ťi, foarte pre╚Ťuit─â pentru efectul s─âu ├«nvior─âtor ╚Öi probabil halucinogen. Se credea c─â la origine planta a fost adus─â din cer de un vultur. Personificarea ei, zeul Soma, patronul plantelor, era considerat t─âm─âduitor ╚Öi distribuitor de bog─â╚Ťii.
-SOM (-SOM─é) ÔÇ×granul─â, granula╚Ťie, corpuscul, organitÔÇŁ. ÔŚŐ gr. soma ÔÇ×corpÔÇŁ > fr. -some, it. -soma, germ. -som, engl. -some > rom. -som ╚Öi -som─â.
-SOM─é, v. -SOM.

Soma dex online | sinonim

Soma definitie

Intrare: soma
soma substantiv feminin
Intrare: soma
soma verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: șoma
șoma conjugarea a II-a grupa I verb intranzitiv
Intrare: som (suf.)
som─â suf.
som suf.
Intrare: som─â (subst.)
som─â subst.