Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru solvabil

SOLV├üBIL, -─é, solvabili, -e, adj. Care dispune de suficiente mijloace b─âne╚Öti sau bunuri pentru a-╚Öi ├«ndeplini la termen obliga╚Ťiile; care pl─âte╚Öte prompt, bun de plat─â; solvent2. ÔÇô Din fr. solvable.
SOLV├üBIL, -─é, solvabili, -e, adj. Care dispune de suficiente mijloace b─âne╚Öti sau bunuri pentru a-╚Öi ├«ndeplini la termen obliga╚Ťiile; care pl─âte╚Öte prompt, bun de plat─â; solvent2. ÔÇô Din fr. solvable.
SOLV├üBIL, -─é, solvabili, -e, adj. Care dispune de mijloace b─âne╚Öti suficiente pentru a efectua o plat─â; bun de plat─â. Pentru a lua bani de la banc─â, oricare s─âtean trebuie a da garan╚Ťie sau ├«n avere sau ├«n trei s─âteni solvabili. I. IONESCU, M. 302.
solvábil adj. m., pl. solvábili; f. solvábilă, pl. solvábile
solvábil adj. m., pl. solvábili; f. sg. solvábilă, pl. solvábile
SOLVÁBIL adj. (FIN.) solvent. (Debitor ~.)
Solvabil Ôëá falit, insolvabil, nesolvabil
SOLV├üBIL, -─é adj. Care are cu ce pl─âti. [Cf. fr. solvable < lat. solvere ÔÇô a pl─âti].
SOLVÁBIL, -Ă adj. (despre un debitor) care are cu ce plăti; solvent2 (II). (< fr. solvable)
SOLV├üBIL ~─â (~i, ~e) ╚Öi substantival (despre persoane sau despre institu╚Ťii) Care este ├«n stare s─â-╚Öi achite datoriile b─âne╚Öti; capabil s─â-╚Öi pl─âteasc─â datoriile. /<fr. solvable
solvabil a. bun platnic.
*solvábil, -ă adj. (fr. solvable, d. lat. solvere, a plăti. V. solubil). Bun platnic: chiriaș solvabil.
SOLVABIL adj. (FIN.) solvent. (Debitor ~.)
băiat salon / solvabil expr. persoană dispusă să dea mită pentru a-și rezolva problemele.

Solvabil dex online | sinonim

Solvabil definitie

Intrare: solvabil
solvabil adjectiv