solvabil definitie

14 definiții pentru solvabil

SOLVÁBIL, -Ă, solvabili, -e, adj. Care dispune de suficiente mijloace bănești sau bunuri pentru a-și îndeplini la termen obligațiile; care plătește prompt, bun de plată; solvent2. – Din fr. solvable.
SOLVÁBIL, -Ă, solvabili, -e, adj. Care dispune de suficiente mijloace bănești sau bunuri pentru a-și îndeplini la termen obligațiile; care plătește prompt, bun de plată; solvent2. – Din fr. solvable.
SOLVÁBIL, -Ă, solvabili, -e, adj. Care dispune de mijloace bănești suficiente pentru a efectua o plată; bun de plată. Pentru a lua bani de la bancă, oricare sătean trebuie a da garanție sau în avere sau în trei săteni solvabili. I. IONESCU, M. 302.
solvábil adj. m., pl. solvábili; f. solvábilă, pl. solvábile
solvábil adj. m., pl. solvábili; f. sg. solvábilă, pl. solvábile
SOLVÁBIL adj. (FIN.) solvent. (Debitor ~.)
Solvabil ≠ falit, insolvabil, nesolvabil
SOLVÁBIL, -Ă adj. Care are cu ce plăti. [Cf. fr. solvable < lat. solvere – a plăti].
SOLVÁBIL, -Ă adj. (despre un debitor) care are cu ce plăti; solvent2 (II). (< fr. solvable)
SOLVÁBIL ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane sau despre instituții) Care este în stare să-și achite datoriile bănești; capabil să-și plătească datoriile. /<fr. solvable
solvabil a. bun platnic.
*solvábil, -ă adj. (fr. solvable, d. lat. solvere, a plăti. V. solubil). Bun platnic: chiriaș solvabil.
SOLVABIL adj. (FIN.) solvent. (Debitor ~.)
băiat salon / solvabil expr. persoană dispusă să dea mită pentru a-și rezolva problemele.

solvabil dex

Intrare: solvabil
solvabil adjectiv