Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru solsti╚Ťiu

SOLST├Ź╚ÜIU, solsti╚Ťii, s. n. Fiecare dintre cele dou─â momente ale anului c├ónd Soarele se afl─â la cea mai mare ├«n─âl╚Ťime fa╚Ť─â de ecuator; datele calendaristice corespunz─âtoare acestor momente (21 iunie ╚Öi 22 decembrie), marc├ónd ziua cea mai lung─â, respectiv, cea mai scurt─â din an. ÔÇô Din lat. solstitium, fr. solstice.
SOLST├Ź╚ÜIU, solsti╚Ťii, s. n. Fiecare dintre cele dou─â momente ale anului c├ónd Soarele se afl─â la cea mai mare ├«n─âl╚Ťime fa╚Ť─â de ecuator; datele calendaristice corespunz─âtoare acestor momente (21 iunie ╚Öi 22 decembrie), marc├ónd ziua cea mai lung─â sau cea mai scurt─â din an. ÔÇô Din lat. solstitium, fr. solstice.
SOLST├Ź╚ÜIU, solsti╚Ťii, s. n. Fiecare dintre cele dou─â puncte de pe ecliptic─â ├«n care p─âm├«ntul se g─âse╚Öte la cea mai mare dep─ârtare de soare; date calendaristice corespunz─âtoare marc├«nd ziua (respectiv noaptea) cea mai lung─â din an. ├Än timpul solsti╚Ťiului de var─â, pe str─âzile ╚Öi ├«n parcurile Leningradului, ├«ntunericul nu coboar─â niciodat─â. BOGZA, M. S. 47. S─ârb─âtorile ╚Öi petrecerile solsti╚Ťiului de iarn─â i-au fost pentru ├«nt├«ia oar─â str─âine ╚Öi dep─ârtate. SADOVEANU, B. 63.
solst├ş╚Ťiu [╚Ťiu pron. ╚Ťiu] s. n., art. solst├ş╚Ťiul; pl. solst├ş╚Ťii, art. solst├ş╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
solst├ş╚Ťiu s. n. [-╚Ťiu pron. -╚Ťiu], art. solst├ş╚Ťiul; pl. solst├ş╚Ťii, art. solst├ş╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
SOLST├Ź╚ÜIU s.n. Fiecare dintre cele dou─â momente ale anului c├ónd P─âm├óntul se g─âse╚Öte la cea mai mare distan╚Ť─â de Soare (21 iunie ╚Öi 21 decembrie) care marcheaz─â ziua (respectiv noaptea) cea mai lung─â. [Pron. -╚Ťiu. / cf. fr. solistice, it. solstizio, lat. solstitium < sol ÔÇô soare, stare ÔÇô a sta].
SOLST├Ź╚ÜIU s. n. fiecare dintre cele dou─â momente ale anului (21 iunie ╚Öi 22 decembrie) c├ónd P─âm├óntul se g─âse╚Öte la cea mai mare distan╚Ť─â de Soare ╚Öi care marcheaz─â ziua (respectiv noaptea) cea mai lung─â. (< fr. solstice, lat. solstitium)
SOLST├Ź╚ÜIU ~i n. Fiecare dintre cele dou─â momente ale anului c├ónd Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mic─â ├«n─âl╚Ťime fa╚Ť─â de orizont. * ~ de var─â ziua de 21 sau de 22 iunie, c├ónd ├«n emisfera boreal─â a P─âm├óntului este cea mai lung─â zi ╚Öi cea mai scurt─â noapte a anului. ~ de iarn─â ziua de 21 sau de 22 decembrie, c├ónd ├«n emisfera boreal─â a P─âm├óntului este cea mai scurt─â zi ╚Öi cea mai lung─â noapte a anului. [Sil. sol-sti-╚Ťiu] /<lat. solstitium, fr. solstice
solsti╚Ťiu n. moment al anului c├ónd soarele, ajuns la cea mai mare distan╚Ť─â de ecuator, pare a se opri spre a reveni apoi ├«nd─âr─ât; solsti╚Ťiul de var─â cade la 22 Iunie ╚Öi solsti╚Ťiul de iarn─â la 22 Decemvrie.
*solst├ş╚Ťi┼ş n. (lat. solstitium, d. sol, soare, ╚Öi stare, a sta. V. armi-sti╚Ťi┼ş, sta╚Ťiune). Astr. Timpu c├«nd soarele e la cea ma─ş mare dep─ârtare de ec┼şator ╚Öi pare c─â st─â loculu─ş c├«te-va zile: solsti╚Ťiu de var─â e pe la 21 Iuni┼ş, cel de iarn─â pe la 21 Decembre.

Solsti╚Ťiu dex online | sinonim

Solsti╚Ťiu definitie

Intrare: solsti╚Ťiu
solsti╚Ťiu substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: -╚Ťiu pr. -╚Ť─şu