solistic definitie

9 definiții pentru solistic

SOLÍSTIC, -Ă, solistici, -ce, adj. Care pune accentul pe interpretarea solistului; care se execută de un solist. – Solist + suf. -ic.
SOLÍSTIC, -Ă, solistici, -ce, adj. Care pune accentul pe interpretarea solistului; care se execută de un solist. – Solist + suf. -ic.
SOLÍSTIC, -Ă, solistici, -e, adj. (Neobișnuit) Care pune accentul pe interpretarea, pe executarea solistului. Stilul solistic al unui concert de pian. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 10/4.
solístic adj. m., pl. solístici; f. solístică, pl. solístice
solístic adj. m., pl. solístici; f. sg. solístică, pl. solístice
SOLÍSTIC, -Ă adj. Care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist. [Cf. germ. solistisch].
SOLÍSTIC, -Ă adj. care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist. (< germ. solistisch)
SOLÍSTIC ~că (~ci, ~ce) rar Care este executat de un solist. /solist + suf. ~ic
solistic, caracter ~, trăsătură distinctivă a unui fragment dintr-o lucrare muzicală, în care un singur interpret iese în prim plan față de restul ansamblului*, prin virtuozitate*, importanță expozitivă, tematică, melodică etc. V. solo; solist.

solistic dex

Intrare: solistic
solistic adjectiv