Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

51 defini╚Ťii pentru soli

SOL1, sol, s. m. (Muz.) 1. Unul dintre cele ╚Öapte sunete ale gamei; not─â corespunz─âtoare acestui sunet. 2. Nume dat uneia dintre chei. ÔÇô Din it., fr. sol.
SOL3, soli, s. m. Unitate monetar─â din Peru. ÔÇô Din fr. sol.
SOL2, soli, s. m. Persoan─â trimis─â (oficial) undeva cu o misiune; spec. emisar ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui suveran (din Evul Mediu). ÔÖŽ Vestitor. ÔÖŽ (La nun╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti) Fl─âc─âu trimis de mire ├«n satul sau la casa miresei spre a-i vesti sosirea. ÔÇô Din sl. sol┼ş.
SOL├Ź, solesc, vb. IV. Intranz. (├Änv., rar) A comunica cuiva ceva printr-un sol2. ÔÇô Din sol2.
SOL2, soli, s. m. Persoan─â trimis─â (oficial) undeva pentru o misiune; spec. emisar ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui suveran (din evul mediu). ÔÖŽ Vestitor. ÔÖŽ (La nun╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti) Fl─âc─âu trimis de mire ├«n satul sau la casa miresei spre a-i vesti sosirea. ÔÇô Din sl. sol┼ş.
SOL3, soli, s. m. Unitate monetar─â principal─â din Peru. ÔÇô Din fr. sol.
SOL1 s. m. invar. (Muz.) 1. Unul dintre cele ╚Öapte sunete ale gamei; not─â corespunz─âtoare acestui sunet. 2. Nume dat uneia dintre chei. ÔÇô Din it., fr. sol.
SOL├Ź, solesc, vb. IV. Intranz. (├Änv., rar) A comunica cuiva ceva printr-un sol2. ÔÇô Din sol2.
SOL1 s. m. invar. Treapta a cincea din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare.
SOL2, soli, s. m. Persoan─â trimis─â undeva cu o misiune; (├«n special) emisar ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui cap ├«ncoronat. ├Än goana roibului, un sol, Cu fr├«u-n din╚Ťi ╚Öi-n capul gol, R─âsare, cre╚Öte-n z─âri venind. CO╚śBUC, P. I 145. Iat─â vine-un sol de pace c-o n─âfram─â-n v├«rf de b─â╚Ť. EMINESCU, O. I 146. Curtea este plin─â, ╚Ťara ├«n mi╚Öcare: Soli trimi╚Öi de Poart─â vin la adunare. BOLINTINEANU, O. 36. Eu, Toma, sol de pace... Vin ca s─â cer pe Despot, aici ad─âpostit. ALECSANDRI, T. II 144. ÔŚŐ (Glume╚Ť) Colo-n col╚Ť acum r─âsare Un copil al nu ╚Ötiu cui... EI e sol, precum se vede, M─â-sa l-a trimis ├«n sat. Vezi, de-aceea-i ├«ncruntat, ╚śi s-av├«nt─â ╚Öi se crede C─â-i b─ârbat. CO╚śBUC, P. I 224. ÔŚŐ Fig. ╚śi geana-mi roureaz─â o lacrim─â de dor: Un sol, o ├«ntrupare a sf├«ntului amor. P─éUN-PINCIO, P. 82. Cerul stelele-╚Öi arat─â, Solii dulci ai lungii lini╚Öti. EMINESCU, O. I 103. An nou, ce ne veste╚Öti?... Din noianul veciniciei e╚Öti tu sol de m├«ng├«iere? Trebuie ca semn de moarte sau ca semn de ├«nviere S─â te blestem, s─â te-admir? ALECSANDRI, P. A. 87. ÔÖŽ (La nun╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti) Fl─âc─âu trimis de mire spre a-i vesti sosirea ├«n satul miresei. V─â rug─âm s─â ne-ar─âta╚Ťi Care este gazda solilor: S─â ias─â, s─â ne d─âm soliile. TEODORESCU, P. P. 163.
SOL├Ź, solesc, vb. IV. Intranz. (├Änvechit) A trimite cuiva o solie. Mateia╚Ö sole╚Öte marelui ╚śtefan Ca s─â-l recunoasc─â drept un suzeran. BOLINTINEANU, la CADE.
!sol1 (not─â muzical─â) s. m., pl. sol
!sol2 (emisar, vestitor, moned─â peruan─â, solu╚Ťie coloidal─â) s. m., pl. soli
sol├ş (a ~) (├«nv., rar) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sol├ęsc, imperf. 3 sg. sole├í; conj. prez. 3 s─â sole├ísc─â
sol (muz.) s. m. invar.
sol (emisar, vestitor, unitate monetar─â) s. m., pl. soli
sol├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sol├ęsc, imperf. 3 sg. sole├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. sole├ísc─â
SOL s. 1. v. delegat. 2. v. crainic.
SOL s. v. vătaf, vătășel, vornicel.
SOL├Ź vb. v. anun╚Ťa, cere, comunica, solicita, transmite, vesti.
SOL1 s.m. invar. (Muz.) 1. A cincea not─â din gama major─â tip; sunetul corespunz─âtor notei. 2. Coarda, clapa unui instrument care d─â sunetul acestei note. 3. Denumirea uneia dintre chei. [< it. sol].
SOL2 s.m. Unitate monetară în Peru. [< sp. sol].
SOLI- v. solo-.
SOL1- elem. ÔÇ×soareÔÇŁ. (< lat. sol)
SOL3 s. m. solu╚Ťie coloidal─â. (< fr. sol)
SOL4 s. m. inv. (muz.) 1. treapta a cincea a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. coarda, clapa unui instrument care dă acest sunet. 3. denumirea uneia dintre chei. (< it., fr. sol)
SOL5 s. m. unitatea monetar─â a statului Peru. (< fr., sp. sol)
SOLI- elem. ÔÇ×unic, singularÔÇŁ. (< fr. soli-, cf. lat. solus)
sol (-li), s. m. ÔÇô Trimis, mesager, ambasador. Sl. s┼şl┼ş, sol┼ş (Cihac, II, 353), Cf. slov. sol. ÔÇô Der. soli, vb. (├«nv., a trimite, a comunica); solie, s. f. (trimitere, misiune; mesaj); solitor, s. m. (├«nv., parlamentar, trimis, delegat).
SOL1 m. invar. 1) Not─â muzical─â situat─â pe a cincia treapt─â a gamei do major. 2) Sunet corespunz─âtor acestei note. /<fr., it. sol
SOL3 ~i m. 1) ├«nv. Reprezentant ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui suveran; trimis; delegat. 2) Persoan─â care transmite un mesaj; mesager. /<sl. sulu
A SOL├Ź ~├ęsc intranz. ├«nv. A da de ╚Ötire prin soli. /Din sol
sol m. 1. trimis, ambasador: capul solului nu se taie; 2. fig. vestitor: un glonte, sol al mor╚Ťii crunte AL. [Slav. S┼ČL┼Č, delegat, vestitor].
sol├Č v. a trimite ╚Ötire printrÔÇÖun sol: Mateia╚Ö sole╚Öte Marelui ╚śtefan BOL.
3) *sol m., pl. tot a╚Öa (prima silab─â din cuv├«ntul solve, cu care ├«ncepe al cincilea vers din imnu latin al sf├«ntului Ion Botez─âtoru). Muz. Acincea not─â a game─ş do. Semnu care reprezent─â aceast─â not─â.
1) sol m. (vsl. s┼şl┼ş, d. s┼şlati, slati, a trimete; rus posol, vech─ş sol. V. pa╚Öol, poslanic). Trimes, anun╚Ť─âtor (ambasador ╚Ö. a.): asedia╚Ťi─ş a┼ş trimes un sol de pace.
sol├ęsc v. tr. (d. sol.) Vech─ş. Vestesc prin solie.
SOL s. 1. delegat, emisar, ├«mputernicit, mesager, reprezentant, trimis, (prin Transilv.) m├«nat, (├«nv.) misit, rug─âtor, solitor. (~ al unui stat str─âin.) 2. crainic, mesager, trimis, vestitor, (reg.) cranc─âu, (├«nv.) poslane╚Ť, poslanic, pristav, strig─âtor, telal. (Au anun╚Ťat vestea printr-un ~.)
SOL s. (CHIM.) solu╚Ťie coloidal─â.
sol s. v. V─éTAF. V─éT─é╚śEL. VORNICEL.
soli vb. v. ANUNȚA. CERE. COMUNICA. SOLICITA. TRANSMITE. VESTI.
sol s. m. 1977 Moned─â na╚Ťional─â peruan─â v. minidevalorizare, inti (din sp. sol; cf. fr., engl. sol; PR 1961; DEX, DN3)
Helios (sau Helius), ÔÇ×SoareleÔÇŁ, era o divinitate solar─â, asem─ân─âtoare ÔÇô ╚Öi uneori identificat─â ÔÇô cu Apollo. Apar╚Ťinea genera╚Ťiei preolimpiene; era fiul lui Hyperion ╚Öi al Theiei ╚Öi frate cu Selene ╚Öi cu Eos. Helios, ├«nchipuit ca un t├«n─âr frumos ╚Öi puternic, este zeul care aude ╚Öi vede totul. Vestit de Aurora, care-l preced─â, el str─âbate zilnic bolta cereasc─â pe carul s─âu tras de patru cai iu╚Ťi. Seara Helios coboar─â ├«n apele oceanului, unde-╚Öi scald─â ╚Öi-╚Öi r─âcore╚Öte caii ├«nfierb├«nta╚Ťi, el ├«nsu╚Öi odihnindu-se ├«ntr-un palat de aur, de unde o porne╚Öte din nou la drum ├«n ziua urm─âtoare. Cu oceanida Perse, Helios are mai mul╚Ťi copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasipha├ź ╚Öi Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile so╚Ťiei lui, are mai multe fiice (v. Heliades). Acestea din urm─â ├«i p─âzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au ├«nfruptat tovar─â╚Öii lui Odysseus (v. ╚Öi Odysseus). ├Än mitologia roman─â Helios se numea Sol.
Sol, la romani, veche divinitate de origine sabin─â, identificat─â cu Helios din mitologia greac─â (v. Helios).
sol (├«n solmiza╚Ťie*), a cincea silab─â a hexacordului* (├«n sensul lui g*, *c sau d*); denumirea celei de-a cincea trepte* a gamei* ├«n limbile romanice (echivalentul lui g* din limbile germanice).
tonic-sol-fa, metod─â elementar─â de nota╚Ťie (I) ╚Öi instruc╚Ťie muzical─â inventat─â ├«n Anglia la ├«nceputul sec. 19 de c─âtre muziciana ╚Öi profesoara Sarah A. Glover (perfec╚Ťionat─â apoi de pastorul J. Curwen), pentru simplificarea studiului ╚Öi execut─ârii c├óntului coral. Era bazat─â pe silabele doh, ray, me, fah, soh, lah, te (pronun╚Ťate conform limbii engleze) ╚Öi const─â ├«n a atribui silabei doh valoarea de tonic─â* mobil─â, aplicat─â ├«n locul tonicii oric─ârei game* majore* (la fel tonica mobil─â lah pentru gamele minore*), amintind metoda solmiz─ârii*. Elimin├ónd portativul*, folosind anumite semne conven╚Ťionale pentru indicarea duratei* notelor, sistemul t. oferea ├«ncep─âtorilor posibilitatea de a intona ├«n scurt timp o pies─â muzical─â. A cunoscut un mare succes, iar ├«n 1862 a fost introdus ├«n toate ╚Öcolile pop. engl., extinz├óndu-se ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri, ├«n primul r├ónd ├«n fostele colonii.
sol, soli, s.m. ÔÇô ├Än expr. sol la Diet─â = deputat (╚Üiplea, 1906). ÔÇô Din sl. sol┼ş (Cihac, cf. DER; DEX, MDA).
sol, -i, s.m. ÔÇô Om de ├«ncredere, trimis special. ├Än expr. sol la Diet─â = deputat. (╚Üiplea 1906). ÔÇô Din sl. sol┼ş (Cihac cf. DER).
Soli v. Solomon III 1.
SOLI- ÔÇ×unic, singularÔÇŁ. ÔŚŐ L. solus ÔÇ×singurÔÇŁ > it. soli-, germ. id., engl. id. > rom. soli-. Ôľí ~flor (v. -flor), adj., cu o singur─â floare; ~ped (v. -ped2), adj., s. n., (animal) care are un singur deget la picioare; sin. monodactil.
sol, soli s. m. (de╚Ť.) complice.

Soli dex online | sinonim

Soli definitie

Intrare: sol (s.m.)
sol s.m. substantiv masculin invariabil substantiv masculin
Intrare: soli (verb)
soli verb verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: soli (pref.)
soli pref.
Intrare: Soli
Soli