solariu definitie

11 definiții pentru solariu

SOLÁR1 s. n. v. solariu.
SOLÁRIU, solarii, s. n. 1.. Teren sau încăpere (special amenajate) unde se fac băi de soare. 2. (Mai ales la pl.; în forma solar) Teren agricol, împrejmuit și acoperit cu folii transparente de polietilenă, pentru cultivarea legumelor și zarzavaturilor timpurii. [Var.: solár (pl. solare) s. n.] – Din fr., lat. solarium.
SOLÁRIU, solarii, s. n. Teren sau încăpere (special amenajate) unde se fac băi de soare. – Din fr., lat. solarium.
SOLÁRIU, solarii, s. n. Teren sau încăpere specială unde se fac băi de soare. În numeroase puncte ale raionului, mîna gospodărească a omului muncitor a făcut să înflorească zone de verdeață și solarii pentru copii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2752.
*solár2 (seră) s. n., pl. soláre
soláriu (spațiu pentru băi de soare) [riu pron. riu] s. n., art. soláriul; pl. solárii, art. soláriile (-ri-i-)
soláriu s. n. [-riu pron. -riu], art. soláriul; pl. solárii, art. soláriile (sil. -ri-i-)
SOLÁRIU s.n. Terasă sau acoperiș plat situat în partea de sus a unei case romane. ♦ Teren, terasă, încăpere special amenajată pentru băi de soare. [Pron. -riu. / < fr., lat. solarium].
SOLÁRIU s. n. 1. terasă, acoperiș plat în partea de sus a unei case romane. 2. teren, terasă special amenajată pentru băi de soare. 3. loc de expunere la insolație a unor plante din grădinile botanice. (< fr., lat. solarium)
SOLÁRIU ~i n. Loc special amenajat unde se fac băi de soare. /<fr., lat. solarium
SOLÁR, -Ă, (< fr., lat.) adj., s. n. 1. Care aparține Soarelui, referitor la Soare (ex. activitate s., coroană s., erupție s., furtună s., pete s., timp s., zi s. etc.). ◊ Radiație s. = radiație emisă de Soare, care cuprinde componente din toate domeniile spectrale ale radiației electromagnetice, îndeosebi ale luminii. O parte a r.s. este absorbită de atmosferă, încălzind-o sau ionizând-o, o altă parte (r.s. difuză) este împrăștiată de moleculele aerului sau ale vaporilor de apă, de pulberi etc., iar cea mai mare parte (r.s. directă) ajunge pe suprafața Pământului. Sistemul s. = sistemul planetar. 2. S. n. Solariu.

solariu dex

Intrare: solariu
solariu substantiv neutru
  • pronunție: solarĭu
solar 2 s.n. substantiv neutru