Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru solariu

SOLÁR1 s. n. v. solariu.
SOL├üRIU, solarii, s. n. 1.. Teren sau ├«nc─âpere (special amenajate) unde se fac b─âi de soare. 2. (Mai ales la pl.; ├«n forma solar) Teren agricol, ├«mprejmuit ╚Öi acoperit cu folii transparente de polietilen─â, pentru cultivarea legumelor ╚Öi zarzavaturilor timpurii. [Var.: sol├ír (pl. solare) s. n.] ÔÇô Din fr., lat. solarium.
SOL├üRIU, solarii, s. n. Teren sau ├«nc─âpere (special amenajate) unde se fac b─âi de soare. ÔÇô Din fr., lat. solarium.
SOL├üRIU, solarii, s. n. Teren sau ├«nc─âpere special─â unde se fac b─âi de soare. ├Än numeroase puncte ale raionului, m├«na gospod─âreasc─â a omului muncitor a f─âcut s─â ├«nfloreasc─â zone de verdea╚Ť─â ╚Öi solarii pentru copii. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2752.
*solár2 (seră) s. n., pl. soláre
sol├íriu (spa╚Ťiu pentru b─âi de soare) [riu pron. riu] s. n., art. sol├íriul; pl. sol├írii, art. sol├íriile (-ri-i-)
soláriu s. n. [-riu pron. -riu], art. soláriul; pl. solárii, art. soláriile (sil. -ri-i-)
SOL├üRIU s.n. Teras─â sau acoperi╚Ö plat situat ├«n partea de sus a unei case romane. ÔÖŽ Teren, teras─â, ├«nc─âpere special amenajat─â pentru b─âi de soare. [Pron. -riu. / < fr., lat. solarium].
SOL├üRIU s. n. 1. teras─â, acoperi╚Ö plat ├«n partea de sus a unei case romane. 2. teren, teras─â special amenajat─â pentru b─âi de soare. 3. loc de expunere la insola╚Ťie a unor plante din gr─âdinile botanice. (< fr., lat. solarium)
SOLÁRIU ~i n. Loc special amenajat unde se fac băi de soare. /<fr., lat. solarium
SOL├üR, -─é, (< fr., lat.) adj., s. n. 1. Care apar╚Ťine Soarelui, referitor la Soare (ex. activitate s., coroan─â s., erup╚Ťie s., furtun─â s., pete s., timp s., zi s. etc.). ÔŚŐ Radia╚Ťie s. = radia╚Ťie emis─â de Soare, care cuprinde componente din toate domeniile spectrale ale radia╚Ťiei electromagnetice, ├«ndeosebi ale luminii. O parte a r.s. este absorbit─â de atmosfer─â, ├«nc─âlzind-o sau ioniz├ónd-o, o alt─â parte (r.s. difuz─â) este ├«mpr─â╚Ötiat─â de moleculele aerului sau ale vaporilor de ap─â, de pulberi etc., iar cea mai mare parte (r.s. direct─â) ajunge pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului. Sistemul s. = sistemul planetar. 2. S. n. Solariu.

Solariu dex online | sinonim

Solariu definitie

Intrare: solariu
solariu substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: solar─şu
solar 2 s.n. substantiv neutru