Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru sofistic─ârie

SOFISTIC─éR├ŹE, sofistic─ârii, s. f. (Fam.) Faptul de a uza (╚Öi de a abuza) de sofisme; argumenta╚Ťie, afirma╚Ťie plin─â de sofisme, fals─â. ÔÇô Din fr. sophistiquerie.
SOFISTIC─éR├ŹE, sofistic─ârii, s. f. (Fam.) Faptul de a uza (╚Öi de a abuza) de sofisme; argumenta╚Ťie, afirma╚Ťie plin─â de sofisme, fals─â. ÔÇô Din fr. sophistiquerie.
SOFISTIC─éR├ŹE, sofistic─ârii, s. f. (Rar) Faptul de a abuza de argumente neconving─âtoare, lipsite de fond, false, demagogice; argument de acest fel folosit ├«ntr-o discu╚Ťie.
sofistic─âr├şe (fam.) s. f., art. sofistic─âria, g.-d. art. sofistic─âriei; pl. sofistic─âr├şi, art. sofistic─âr├şile
sofistic─âr├şe s. f., art. sofistic─âr├şa, g.-d. art. sofistic─âr├şei; pl. sofistic─âr├şi, art. sofistic─âr├şile
SOFISTIC─éR├ŹE s. (├«nv.) sofist─ârie. (Ra╚Ťionamentul t─âu e o simpl─â ~.)
sofistic─ârie f. subtilitate excesiv─â ├«n discursuri sau ra╚Ťionamente.
SOFISTIC─éRIE s. (├«nv.) sofist─ârie. (Ra╚Ťionamentul t─âu e o simpl─â ~.)
sofistic─ârie, sofistic─ârii s. f. lucru sofisticat

Sofistic─ârie dex online | sinonim

Sofistic─ârie definitie

Intrare: sofistic─ârie
sofistic─ârie substantiv feminin