Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru socoteal─â

SOCOTE├üL─é, socoteli, s. f. 1. Calculare, calcul numeric, evaluare numeric─â. ÔŚŐ Expr. A face (sau a da cuiva) socoteala = a pl─âti (cuiva) ceea ce i se cuvine, ceea ce are de primit. Pe socoteala mea (sau a ta etc.) = pe cheltuiala mea (sau a ta etc.). A-╚Öi gre╚Öi socotelile = a se ├«n╚Öela ├«n a╚Ötept─âri; a nu izbuti. A ie╚Öi la socoteal─â (cu ceva sau cu cineva) = a ajunge la o rezolvare convenabil─â, favorabil─â (├«n leg─âtur─â cu ceva sau cu cineva). A pune (ceva) la socoteal─â = a lua ├«n considera╚Ťie (ceva). A pune (ceva) ├«n socoteala cuiva = a obliga pe cineva s─â pl─âteasc─â (ceva); a imputa cuiva (ceva). ÔÖŽ Cont, situa╚Ťie (de venituri ╚Öi cheltuieli). ÔÖŽ (Fam.) Fiecare dintre cele patru opera╚Ťii aritmetice fundamentale. ÔÖŽ Sum─â de bani datorat─â (pentru o consuma╚Ťie, o cump─âr─âtur─â etc.); not─â de plat─â. ÔÖŽ Privire asupra unor fapte din trecut; bilan╚Ť. 2. Proiect, plan, g├ónd, idee. ÔŚŐ Expr. A-i veni (cuiva) la socoteal─â = a-i fi (cuiva) pe plac; a-i conveni. (Pop.) A-╚Öi da cu socoteala (c─â)... = a fi de p─ârere c─â...; a crede c─â... 3. (├Än expr.) A da socoteal─â cuiva (de ceva) = a r─âspunde ├«n fa╚Ťa cuiva (de ceva). A ╚Ťine socoteal─â de... = a lua ├«n considerare, a avea ├«n vedere. Pe socoteala cuiva = ├«n leg─âtur─â cu cineva. 4. Rost, ra╚Ťiune; m─âsur─â. ÔŚŐ Loc. adv. ╚Öi adj. Cu (sau f─âr─â) socoteal─â = (ne)chibzuit, cu (sau f─âr─â) motiv. 5. (Fam.) Treab─â, lucru. ÔÇô Socoti + suf. -eal─â.
SOCOTE├üL─é, socoteli, s. f. 1. Calculare, calcul numeric, evaluare numeric─â. ÔŚŐ Expr. A face (sau a da cuiva) socoteala = a pl─âti (cuiva) ceea ce i se cuvine, ceea ce are de primit. Pe socoteala mea (sau a ta etc.) = pe cheltuiala mea (sau a ta etc.). A-╚Öi gre╚Öi socotelile = a se ├«n╚Öela ├«n a╚Ötept─âri; a nu izbuti. A ie╚Öi la socoteal─â (cu ceva sau cu cineva) = a ajunge la o rezolvare convenabil─â, favorabil─â (├«n leg─âtur─â cu ceva sau cu cineva). A pune (ceva) la socoteal─â = a lua ├«n considera╚Ťie (ceva). A pune (ceva) ├«n socoteala cuiva = a obliga pe cineva s─â pl─âteasc─â (ceva); a imputa cuiva (ceva). ÔÖŽ Cont, situa╚Ťie (de venituri ╚Öi cheltuieli). ÔÖŽ (Fam.) Fiecare dintre cele patru opera╚Ťii aritmetice fundamentale. ÔÖŽ Sum─â de bani datorat─â (pentru o consuma╚Ťie, o cump─âr─âtur─â etc.); not─â de plat─â. ÔÖŽ Privire asupra unor fapte din trecut; bilan╚Ť. 2. Proiect, plan, g├ónd, idee. ÔŚŐ Expr. A-i veni (cuiva) la socoteal─â = a-i fi (cuiva) pe plac; a-i conveni. (Pop.) A-╚Öi da cu socoteala (c─â)... = a fi de p─ârere c─â...; a crede c─â... 3. (├Än expr.) A da socoteal─â cuiva (de ceva) = a r─âspunde ├«n fa╚Ťa cuiva (de ceva). A ╚Ťine socoteal─â de... = a lua ├«n considerare, a avea ├«n vedere. Pe socoteala cuiva = ├«n leg─âtur─â cu cineva. 4. Rost, ra╚Ťiune; m─âsur─â. ÔŚŐ Loc. adv. ╚Öi adj. Cu (sau f─âr─â) socoteal─â = (ne)chibzuit, cu (sau f─âr─â) motiv. 5. (Fam.) Treab─â, lucru. ÔÇô Socoti + suf. -eal─â.
SOCOTE├üL─é, socoteli, s. f. 1. Calculare, calcul numeric. M─âi copii, m─âi, nu uita╚Ťi cartea. Mai citi╚Ťi, mai scrie╚Ťi, mai face╚Ťi socoteli. STANCU, D. 108. Mo╚Ö Gheorghe are acum de f─âcut alte socoteli... Num─âr─â roatele ma╚Öinii, apoi ╚Öirul de vagoane. SP. POPESCU, M. G. 29. ├Ä╚Öi face iar socoteala; i se pare ciudat de tot; pe bun─â dreptate, ar mai avea de luat, iar nu de dat. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 54. ÔŚŐ Expr. A face (sau a da) cuiva socoteala = a pl─âti cuiva ceea ce are de primit. F─â bine ╚Öi-mi d─â socoteala. ISPIRESCU, L. 231. Socoteala de-acas─â nu se potrive╚Öte cu cea din t├«rg = evenimentele se desf─â╚Öoar─â adesea altfel dec├«t s-a prev─âzut. A-╚Öi gre╚Öi socotelile = a se ├«n╚Öela ├«n a╚Ötept─âri, a-i e╚Öua sau a-i ie╚Öi cuiva planurile pe dos. A pune (ceva) la socoteal─â = a ╚Ťine cont (de ceva), a lua ├«n considera╚Ťie (ceva). Mai pune la socoteal─â c─â ╚Öi Tr─âsnea era ├«naintat ├«n v├«rst─â, bucher de frunte ╚Öi t├«mp ├«n feliul s─âu. CREANG─é, A. 89. A ie╚Öi la socoteal─â (cu ceva sau cu cineva) = a o scoate la cap─ât (cu ceva sau cu cineva). A pune (ceva) ├«n socoteala cuiva = a obliga pe cineva s─â pl─âteasc─â o sum─â de bani (pentru o pagub─â), a-l considera r─âspunz─âtor (de ceva), a-i imputa ceva. ÔÖŽ (Precedat de verbul ┬źa ╚Ťine┬╗) Cont, situa╚Ťie (de venituri ╚Öi cheltuieli). De c├«nd mi-au venit b─âie╚Ťii de la ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ├«mi ╚Ťin socoteala ban cu ban ╚Öi huzuresc de bine. CREANG─é, A. 18. ÔÖŽ (Familiar) Fiecare dintre cele patru opera╚Ťii aritmetice fundamentale. Frate-meu m─â mai ├«nv─â╚Ťase cele patru socoteli ╚Öi frac╚Ťiile. DELAVRANCEA, H. TUD. 34. ÔÖŽ Sum─â datorat─â (pentru o consuma╚Ťie, o cump─âr─âtur─â etc.); not─â de plat─â. Vreu s─â-mi pl─âte╚Öti socoteala cucoanei d-tale. ALECSANDRI, T. I 80. ÔÖŽ (Precedat de verbul ┬źa face┬╗) Privire asupra faptelor din trecut; bilan╚Ť. Se cuvine s─â ├«ncep prin a-mi face socoteala: las ├«n urm─â c├«teva c─âr╚Ťi, o dragoste. BARANGA, V. A. 8. Ia s─â stau ╚Öi s─â-mi fac socoteal─â cu ce m-am ales eu, c├«t am tr─âit pe lumea asta. CREANG─é, P. 320. 2. Proiect, plan, g├«nd, idee. ├Ä╚Öi face socoteal─â ├«n minte cum s─â spuie cu vorbe mai potrivite, ├«nt├«mplarea. SADOVEANU, B. 77. Bucure╚Ötii ├«i stric─â lui mo╚Ö Gheorghe o mul╚Ťime de socoteli ╚Öi-i st├«rnesc altele ├«n loc. SP. POPESCU, M. G. 67. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi da cu socoteala (c─â)... = a fi de p─ârere (c─â)..., a crede (c─â)... A-i veni (cuiva) la socoteal─â = a-i conveni, a-i fi pe plac. Mo╚Ö Nichifor era ╚Öi geamba╚Ö de cai ╚Öi, c├«nd ├«i venea la socoteal─â, f─âcea schimb ori vindea c├«te-o iap─â chiar ├«n mijlocul drumului. CREANG─é, P. 106. Oleac─â ce nu-i venea mamei la socoteal─â c─âut─âtura mea, ├«ndat─â preg─âtea, cu degetul ├«mb─âlat, pu╚Ťin─â tin─â... ╚Öi-mi f─âcea apoi c├«te-un benchi boghet ├«n frunte. id. A. 35. Ce poate s-o supere ╚Öederea ta aici? ÔÇô Poate s─â nu-i vie la socoteal─â, pentru c─â... pl─ânuie╚Öte ca s─â te m─ârite. ALECSANDRI, T. I 188. 3. (├Än concuren╚Ť─â cu seam─â, mai ales ├«n expr.) A da socoteal─â (cuiva, de ceva) = a da seama, a r─âspunde (de ceva). Trebuia... s─â ajungi la poarta de fier, unde ai fi fost dator s─â dai socoteal─â portarului. PAS, Z. I 267. A-╚Öi da socoteala (de ceva) = a-╚Öi da seama (de ceva), a se l─âmuri (asupra unui lucru), a fi con╚Ötient (de ceva). ├Ämi d─âdeam socoteala c─â cedasem unor legi suflete╚Öti, care nu se pot ├«nfr├«nge. GALACTION, O. I 104. [Copiii] au privit mai ├«nt├«i pe fereastra sofrageriei, s─â-╚Öi dea socoteal─â dac─â nu c├«nt─â degeaba. C. PETRESCU, O. P. II 117. A ╚Ťine socoteal─â de... = a ╚Ťine seam─â de..., a ╚Ťine cont de..., a lua ├«n considera╚Ťie. Auzite ╚Öi ╚Ötiute mi-erau toate; dar ea nu ╚Ťinea socoteal─â de asta, ÔÇô ci-i da ├«nainte cu vorba. VLAHU╚Ü─é, N. 125. Pe socoteala cuiva = pe seama cuiva, ├«n leg─âtur─â cu cineva. Am auzit... multe pove╚Öti pe socoteala cuviosului meu prietin. GALACTION, O. I 207. Fetele... numa-╚Öi dau ghiont una alteia ╚Öi chicoteau pe socoteala mea. CREANG─é, A. 66. 4. Rost,ra╚Ťiune; m─âsur─â. Toat─â treaba cu socoteala ei. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. Cu (sau f─âr─â) socoteal─â = cu (sau f─âr─â) m─âsur─â, cu (sau f─âr─â) chibzuial─â, cu (sau f─âr─â) rost, ra╚Ťiune. Hangiii ├«n toate veacurile s├«nt oameni cu socoteal─â. SADOVEANU, O. VII 45. ├Än╚Ťelegi, frate, c─â lucrul trebuie f─âcut, ├«ns─â cu socoteal─â. ARGHEZI, P. T. 132. Tanti Matilda mestec─â din gur─â f─âr─â socoteal─â. SAHIA, N. 50. 5. Treab─â, lucru. Unde nu e socotin╚Ť─â, socoteala merge r─âu. PANN, P. V. II 49. C├«nd a v─âzut ├«mp─âratul cum ├«i socoteala, nu mai ╚Ötia ce s─â fac─â de bucurie. ╚śEZ. IX 23. ÔÇô Pl. ╚Öi: socotele (ALECSANDRI, T. I 343).
socote├íl─â s. f., g.-d. art. socot├ęlii; pl. socot├ęli
socote├íl─â s. f., g.-d. art. socot├ęlii; pl. socot├ęli
SOCOTE├üL─é s. 1. calcul, (├«nv. ╚Öi reg.) socoat─â, socotin╚Ť─â, (Transilv. ╚Öi Maram.) s─âm─âda╚Ö, (├«nv.) schepsis, seam─â, (├«nv., ├«n Transilv.) comput. (Face o ~ elementar─â.) 2. calcul, calculare, socotire. (~ anilor calendaristici.) 3. (MAT.) calcul, opera╚Ťie. (Cele patru ~eli.) 4. cont, seam─â. (C├óte nu i se puneau ├«n ~!) 5. seam─â. (Vei da ~ de cele f─âcute.) 6. chibzuial─â, cumin╚Ťenie, cump─ât, ├«n╚Ťelepciune, judecat─â, m─âsur─â, minte, modera╚Ťie, ra╚Ťiune, tact. (Demonstreaz─â mult─â ~.) 7. ra╚Ťiune, rost. (Are ╚Öi aceasta o ~.) 8. rost. (Toate au ~ lor.) 9. ordine, regul─â, r├ónduial─â. (╚śtie ~ lucrurilor.) 10. rost, seam─â. (Nu mai ╚Ötia ~ averii lui.) 11. chestiune, lucru, poveste, pricin─â, problem─â, treab─â. (S-a l─âmurit ~ aceea?) 12. calcul, g├ónd, idee, inten╚Ťie, plan, proiect. (Nu ╚Öi-a putut realiza ~.)
SOCOTE├üL─é s. v. apreciere, aten╚Ťie, cinste, cinstire, considera╚Ťie, estimare, estima╚Ťie, evaluare, ├«ndemn, ├«ndrumare, ├«n╚Ťeles, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, judecat─â, mesaj, minte, num─ârare, num─ârat, num─âr─âtoare, onoare, pova╚Ť─â, pov─â╚Ťuire, pre╚Ťuire, ra╚Ťionament, ra╚Ťiune, respect, semnifica╚Ťie, sens, sfat, stim─â, t├ólc, trecere, vaz─â, vorb─â.
SOCOTE├üL─é ~├ęli f. 1) Totalitate a opera╚Ťiilor aritmetice efectuate ├«n vederea determin─ârii valorii unei m─ârimi; calcul. * A face ~ a da cuiva suma de bani care i se cuvine. A-╚Öi gre╚Öi ~elile a se ├«n╚Öela ├«n a╚Ötept─ârile sale. A ie╚Öi la ~ cu ceva (sau cu cineva) a ajunge la un oarecare rezultat; a o scoate la cap─ât. A r├óde pe ~ cuiva a-╚Öi bate joc de cineva. A pune ceva la ~ a lua ├«n seam─â ceva; a ╚Ťine cont de ceva. A da cuiva ~ a r─âspunde ├«n fa╚Ťa cuiva de un lucru. A cere ~ cuiva de ceva a face pe cineva s─â r─âspund─â de ceva. A ╚Ťine ~ a lua ├«n considerare. Pe ~eala cuiva pe cheltuiala cuiva. 2) rar Fel de a privi. * A-╚Öi da cu ~eala a fi de p─ârere. A-i veni cuiva la ~ a-i conveni. 3) Limit─â p├ón─â la care este posibil ceva; m─âsur─â. * Cu (sau f─âr─â) ~ a) cu (sau f─âr─â) chibzuial─â; b) cu (sau f─âr─â) m─âsur─â. 4) rar pop. Activitate ├«ntreprins─â ├«n vederea unui scop. * Cum e ~eala? Cum stau lucrurile? Care e situa╚Ťia? [G.-D. socotelii] /a (se) socoti + suf. ~eal─â
socoteal─â f. 1. calcul: socoteala de acas─â nu se potrive╚Öte cu cea din t├órg; a veni la socoteal─â, a conveni; 2. fig. socotin╚Ť─â.
socote├íl─â f., pl. el─ş. Ac╚Ťiunea de a socoti, calcul: acest copil face u╚Öor socoteala, socotelile. Vech─ş. Stim─â, pre╚Ť: a fi la socoteal─â, a se ╚Ťinea la socoteal─â. Socotin╚Ť─â, chibzu─şal─â: a lucra cu socoteal─â, a porni la r─âzbo─ş f─âr─â socoteal─â. Vech─ş. Ra╚Ťiune, minte: omu se deosebe╚Öte de vit─â pin socoteal─â. Opiniune. Inten╚Ťiune. A da socoteal─â, a da sam─â, a r─âspunde de faptele t─âle. A da cu─şva socoteala, a socoti ce are de primit ╚Öi a-─ş pl─âti. A-╚Ť─ş veni la socoteal─â, a-╚Ť─ş conveni. A ie╚Öi la socoteal─â, a ajunge la bun rezultat. A pune ├«n (vech─ş la) socoteal─â: 1. a lua ├«n considera╚Ťiune, 2. a pune ├«n sam─â, ├«n leaf─â (une─ş slug─ş pagub─â f─âcut─â). A ╚Ťine socoteala, a lua ├«n considera╚Ťiune. Prov. Socoteala de acas─â nu se potrive╚Öte cu cea din t├«rg, rezultatu lucrurilor e une-or─ş alt-fel de c├«t cum l-a─ş fi dorit.
socoteală s. v. APRECIERE. ATENȚIE. CINSTE. CINSTIRE. CONSIDERAȚIE. ESTIMARE. ESTIMAȚIE. EVALUARE. ÎNDEMN. ÎNDRUMARE. ÎNȚELES. ÎNVĂȚĂTURĂ. JUDECATĂ. MESAJ. MINTE.. NUMĂRARE. NUMĂRAT. NUMĂRĂTOARE. ONOARE. POVAȚĂ. POVĂȚUIRE. PREȚUIRE. RAȚIONAMENT. RAȚIUNE. RESPECT. SEMNIFICAȚIE. SENS. SFAT. STIMĂ. TÎLC. TRECERE. VAZĂ. VORBĂ.
SOCOTEAL─é s. 1. (MAT.) calcul, (├«nv. ╚Öi reg.) socoat─â, socotin╚Ť─â, (Transilv. ╚Öi Maram.) s─âm─âda╚Ö, (├«nv.) schepsis, seam─â, (├«nv., ├«n Transilv.) comput. (Face o ~ elementar─â.) 2. calcul, calculare, socotire, socotit, (rar) calcula╚Ťie, (pop.) r─âboj, (├«nv.) s─âm─âluire. (~ anilor calendaristici.) 3. (MAT.) calcul, opera╚Ťie. (Cele patru ~.) 4. cont, seam─â, (fig.) spate, spinare. (C├«te nu i se puneau ├«n ~!) 5. seam─â. (Vei da ~ de cele f─âcute.) 6. chibzuial─â, chibzuin╚Ť─â, chibzuire, cumin╚Ťenie, cump─ât, cump─âtare, ├«n╚Ťelepciune, judecat─â, m─âsur─â, minte, modera╚Ťie, ra╚Ťiune, socotin╚Ť─â, tact, (livr.) continen╚Ť─â, (rar) cumin╚Ťie, pondera╚Ťie, temperan╚Ť─â, (pop.) scurnp─âtate, (├«nv. ╚Öi reg.) sfat, (├«nv.) s─âm─âluire, socoat─â, tocmeal─â, (fam.) schepsis, (fig.) cump─âneal─â, cump─ânire. (Demonstreaz─â mult─â ~.) 7. ra╚Ťiune, rost. (Are ╚Öi aceasta o ~.) 8. rost, (├«nv. ╚Öi reg.) ╚Öart. (Toate au ~ lor.) 9. ordine, regul─â, r├«nduial─â, rost, (├«nv. ╚Öi reg.) soroc. (╚śtie ~ lucrurilor.) 10. rost, seam─â, (reg.) ogod. (Nu mai ╚Ötia ~ averii lui.) 11. chestiune, lucru, poveste, pricin─â, problem─â, treab─â, (├«nv.) madea, (rusism ├«nv.) predmet. (S-a l─âmurit ~ aceea?) 12. calcul, ghid, idee, inten╚Ťie, plan, proiect, (├«nv. ╚Öi reg.) propus, (├«nv.) cuget, duh, propozit, s─âv├«r╚Öit, socotin╚Ť─â, (fam.) combina╚Ťie. (Nu ╚Öi-a putut realiza ~.)
socoteal─â, socoteli s. f. 1. fiecare din cele patru opera╚Ťii aritmetice fundamentale. 2. treab─â, lucru. 3. (eufem.) penis. 4. (eufem.) vulv─â; vagin.

Socoteal─â dex online | sinonim

Socoteal─â definitie

Intrare: socoteal─â
socoteal─â substantiv feminin