Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

31 defini╚Ťii pentru social

SOCI├üL, -─é, sociali, -e, adj. 1. Creat de societate, propriu societ─â╚Ťii; care este legat de via╚Ťa oamenilor ├«n societate, de raporturile lor ├«n societate sau fa╚Ť─â de societate; care prive╚Öte societatea omeneasc─â. 2. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenen╚Ťa la o anumit─â categorie social─â, la un anumit grup social. [Pr.: -ci-al] ÔÇô Din fr. social, lat. socialis.
SOCI├üL, -─é, sociali, -e, adj. 1. Creat de societate, propriu societ─â╚Ťii; care este legat de via╚Ťa oamenilor ├«n societate, de raporturile lor ├«n societate sau fa╚Ť─â de societate; care prive╚Öte societatea omeneasc─â. 2. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenen╚Ťa la o anumit─â categorie social─â, la un anumit grup social. [Pr.: -ci-al] ÔÇô Din fr. social, lat. socialis.
SOCI├üL, -─é, sociali, -e, adj. 1. Care este creat de societate, propriu societ─â╚Ťii, av├«nd caracterul acesteia; care este legat de via╚Ťa oamenilor ├«n societate, de raporturile lor ├«n societate sau fa╚Ť─â de societate; care prive╚Öte societatea omeneasc─â. ╚śtiin╚Ťe sociale. Ôľş ├Än ┬źMortua est┬╗ Eminescu e muncit de enigma mor╚Ťii; ├«n ┬ź├Ämp─ârat ╚Öi proletar┬╗ de enigma vie╚Ťii sociale, a luptelor de clas─â, a revolu╚Ťiilor sociale. GHEREA, ST. CR. I 115. 2. Legat de apartenen╚Ťa la o anumit─â clas─â a societ─â╚Ťii sau la un anumit grup din societate. Origine social─â. Ôľş Prin compozi╚Ťia sa social─â... armata a fost pus─â ├«n trecut... ├«n slujba claselor exploatatoare. SC├ÄNTEIA, 1949, nr. 1347. ÔŚŐ Or├«nduire social─â v. or├«nduire. 3. Care ╚Ťine de o societate comercial─â sau de asocia╚Ťiile unei case de comer╚Ť. Capital social. Parte social─â.
SOCIAL-DEMOCR├üT1, -─é, social-democra╚Ťi, -te, adj. Care apar╚Ťine social-democra╚Ťiei sau social-democra╚Ťilor. Partid social-democrat.
SOCIAL-DEMOCRAT├ŹSM s. n. Ideologia ╚Öi tactica social-democra╚Ťiei.
SOCIAL-DEMOCRA╚Ü├ŹE s. f. Curent politic ├«n mi╚Öcarea muncitoreasc─â interna╚Ťional─â, care preconizeaz─â realizarea socialismului pe calea reformelor, neg├«nd necesitatea luptei revolu╚Ťionare ╚Öi a dictaturii proletariatului.
sociál (-ci-al) adj. m., pl. sociáli; f. sociálă, pl. sociále
soci├íl-democr├ít (-ci-al-, -mo-crat) adj. m., s. m., pl. soci├íl-democr├í╚Ťi; adj. f., s. f. soci├íl-democr├ít─â, pl. soci├íl-democr├íte
soci├íl-democrat├şsm (-ci-al, -mo-cra-) s. n., art. soci├íl-democrat├şsmul
soci├íl-democra╚Ť├şe (-ci-al, -mo-cra-) s. f., art. soci├íl-democra╚Ť├şa, g.-d. soci├íl-democra╚Ť├şi, art. soci├íl-democra╚Ť├şei
sociál adj. m. (sil. -ci-al), pl. sociáli; f. sg. sociálă, pl. sociále
SOCIÁL adj. v. comunicativ, expansiv, prietenos, sociabil, volubil.
SOCIAL-POL├ŹTIC adj. sociopolitic.
SOCIAL-PROFESIONÁL adj. socioprofesional.
SOCI├üL, -─é adj. 1. Creat de societate, al societ─â╚Ťii, caracteristic societ─â╚Ťii; care prive╚Öte societatea omeneasc─â. 2. Care este produsul unei activit─â╚Ťi desf─â╚Öurate ├«n comun. 3. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenen╚Ťa la o anumit─â clas─â a societ─â╚Ťii. 4. Care apar╚Ťine unei societ─â╚Ťi comerciale. [Pron. -ci-a-. / < fr. social, it. sociale, lat. socialis].
SOCI├üL, -─é adj. 1. referitor la societate, caracteristic societ─â╚Ťii. 2. creat de societate; care este produsul unei activit─â╚Ťi desf─â╚Öurate ├«n comun. 3. propriu unui anumit tip de societate. (< fr. social, lat. socialis)
SOCI├üL ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de societate; propriu societ─â╚Ťii. Mediu ~. Progres ~. 2) Care apar╚Ťine unei anumite clase, unui anumit grup al societ─â╚Ťii. 3) Care este propriu unui grup de oameni. [Sil. -ci-al] /<fr. social, lat. socialis, it. sociale
social a. 1. privitor la societate: viea╚Ť─â social─â; 2. relativ la o societate comercial─â: capital social.
*soci├íl, -─â adj. (lat. socialis. V. asociez). Relativ la societate (la lume): ordinea social─â displace anarhi╚Ötilor. Relativ la o societate comercial─â: capitalu social. ╚śtiin╚Ťa social─â, sociologia. R─âzboiu social (la vechi─ş Roman─ş), insurec╚Ťiunea alia╚Ťilor (soci─ş) din restu Italii─ş p. a dob├«ndi dreptur─ş egale cu cet─â╚Ťeni─ş Rome─ş (90-88). Adv. Socialmente.
social adj. v. COMUNICATIV. EXPANSIV. PRIETENOS. SOCIABIL. VOLUBIL.
SOCIAL-DARVINISM s. (FILOZ.) darvinism social.[1]
econ├│mico-soci├íl, -─â adj. ÔŚŐ ÔÇ×Un rol major ├«n ├«ndeplinirea marilor obiective ale dezvolt─ârii economico-sociale a ╚Ť─ârii.ÔÇŁ R.l. 31 X 78 p. 3; v. ╚Öi endemicitate (1973) (din economic + social; LRC II p. 215)
ACADEMIA DE STUDII SOCIAL-POLITICE, institu╚Ťie cu un accentuat caracter politic creat─â ├«n 1945 pentru preg─âtirea ╚Öi perfec╚Ťionarea activi╚Ötilor de partid, de stat ╚Ö.a. ╚śi-a ├«ncetat activitatea ├«n dec. 1989. Cunoscut─â sub numele de Academia ÔÇ×╚śtefan GheorghiuÔÇŁ.
ANTHROPOS PHYSEI ZOON POLITICON (A¤ů╬ޤü¤ë¤Ç╬┐╬ ¤ć߯Ťâ╬Á╬╣ ╬ż¤ë╬┐¤ů ¤Ç╬┐╬╗╬╣¤ä╬╣¤░¤î¤ů) (gr.) omul este prin natura lui o fiin╚Ť─â social─â ÔÇô Aristotel, ÔÇ×PoliticaÔÇŁ, I, 9.
ARHIVA PENTRU ╚śTIIN╚Ü─é ╚śI REFORM─é SOCIAL─é, revist─â de sociologie, politic─â ╚Öi filozofie, ap─ârut─â la Bucure╚Öti ├«ntre 1919 ╚Öi 1938. Fundat─â ╚Öi condus─â de D. Gusti.
CONSILIUL ECONOMIC ╚śI SOCIAL AL O.N.U. v. Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite.
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT (P.S.D.), partid de centru-st├ónga, creat la 16 iun. 2001, ├«n urma Congresului de fuziune a Partidului Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia (P.D.S.R.) ╚Öi a Partidului Social Democrat (P.S.D.R.). Noul partid este continuatorul modern al valorilor ╚Öi tradi╚Ťiilor mi╚Öc─ârii social-democrate din Rom├ónia, precum ╚Öi al idealurilor revolu╚Ťiei din dec. 1989. ├Än Programul adoptat se preconizeaz─â. reformarea economiei, modernizarea structurilor de proprietate, consolidarea statului de drept, dezvoltarea democra╚Ťiei prin perfec╚Ťionarea sistemului institu╚Ťional, combaterea s─âr─âciei extreme, diminuarea s─âr─âciei, precum ╚Öi integrarea ╚Ť─ârii ├«n U.E. ╚Öi N.A.T.O. Dup─â p─âr─âsirea Conven╚Ťiei Na╚Ťionale a F.S.N. (27-29 mart. 1992), de c─âtre c├óteva sute de delega╚Ťi ca urmare a gravelor disensiuni din s├ónul partidului privind c─âile de trecere a Rom├óniei la economia de pia╚Ť─â ╚Öi a instituirii statului de drept, un grup de ini╚Ťiativ─â, constituit ├«n Consiliul Na╚Ťional Provizoriu de Coordonare decide (7 apr. 1992) crearea partidului Frontului Salv─ârii Na╚Ťionale-22, care a fost ├«nregistrat la Tribunalul Municipiului Bucure╚Öti (29 apr. 1992), sub denumirea de Frontul Democrat al Salv─ârii Na╚Ťionale (F.D.S.N.). Conven╚Ťia Na╚Ťional─â din 28-29 iun. 1992 a consfin╚Ťit aceast─â denumire ╚Öi a adoptat Statutul ╚Öi Programul politic. F.D.S.N. a participat ca partid de sine st─ât─âtor la alegerile parlamentare (27 sept. 1992), concretizate ├«n ob╚Ťinerea a 117 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 49 de senatori, impun├ónd partidul ca cea mai important─â for╚Ť─â politic─â a ╚Ť─ârii. Candidatul F.D.S.N. la preziden╚Ťiale, Ion Iliescu a fost ales ├«n turul doi al scrutinului ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte, cu 61,43% din sufragii. F.D.S.N. ╚Öi-a asumat responsabilitatea guvern─ârii, prim-ministru fiind desemnat Nicolae V─âc─âroiu. La 18 aug. 1994, au fost coopta╚Ťi ├«n guvern doi mini╚Ötri din partea Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale Rom├óne. Av├ónd o pondere de doar 34% ├«n Parlament, F.D.S.N., ├«n vederea sus╚Ťinerii guvernului V─âc─âroiu, a ob╚Ťinut acordul de colaborare parlamentar─â a forma╚Ťiunilor: Partidul Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale Rom├óne, Partidul Socialist al Muncii, Partidul Rom├ónia Mare ╚Öi Partidul Democrat agrar din Rom├ónia, cu reprezentare numai ├«n Senat. ├Än perioada mai-iun. 1993, ├«n urma unor tratative, s-au semnat protocoalele de fuziune a F.D.S.N. cu Partidul Republican, Partidul Socialist Democratic Rom├ón ╚Öi Partidul Democrat Cooperatist. La 9-10 iun. 1993, Conven╚Ťia Na╚Ťional─â a F.D.S.N. a decis schimbarea denumirii partidului ├«n Partidul Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia (P.D.S.R.), care s-a definit prin politica pe care o promoveaz─â ╚Öi ca doctrin─â ideologic─â, ca un partid social-democrat, na╚Ťional, de centru-st├ónga, care militeaz─â pentru pluralism politic, economie social─â de pia╚Ť─â, solidaritate social─â etc., precum ╚Öi pentru integrarea ╚Ť─ârii ├«n structurile europene ╚Öi euro-atlantice. La 19 oct/ 1995, P.D.S.R. rupe alian╚Ťa cu P.R.M., acuz├óndu-╚Öi fostul partener de ├«nc─âlcarea prevederilor protocolului semnat la 20 ian. 1995, apoi cu P.S.M. (16 mart. 1996), iar la 31 aug. 1996 ╚Öi cu P.U.N.R., din cauza criticilor declan╚Öate de Gh. Funar, legate de perspectiva semn─ârii Tratatului de Baz─â cu Ungaria. Ca urmare a erod─ârii popularit─â╚Ťii partidului ├«n cei patru ani de guvernare, P.D.S.R., de╚Öi ├«nregistreaz─â un recul la alegerile locale (iun. 1996) fa╚Ť─â de cele din 1992, ╚Öi-a adjudecat victoria mai ales ├«n micile ora╚Öe ╚Öi ├«n comunit─â╚Ťile rurale; ├«n alegerile legislative (3 nov. 1996), P.D.S.R. a ob╚Ťinut 91 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 41 de senatori, situ├óndu-se pe locul doi dup─â C.D.R. Candidatul P.D.S.R., Ion Iliescu, ├«n primul tur de scrutin al alegerilor preziden╚Ťiale s-a situat pe primul loc (din 16 candida╚Ťi) cu 32,25% din totalul de voturi valabil exprimate, iar ├«n turul al doilea a pierdut ├«n fa╚Ťa candidatului C.D.R., Emil Constantinescu. ├Än pofida faptului c─â a pierdut alegerile, P.D.S.R. a r─âmas cel mai puternic partid din opozi╚Ťie ╚Öi cu cea mai bun─â reprezentare parlamentar─â. Dup─â ce a trecut ├«n revist─â cauzele pierderii alegerilor din 1996, Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â Extraordinar─â (17 ian. 1997) a adus unele modific─âri la Statut, Program, precum ╚Öi la nivelul conducerii partidului (Ion Iliescu este ales pre╚Öedinte al partidului ╚Öi al Biroului Executiv Central, iar Adrian N─âstase, prim-vicepre╚Öedinte). Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â (20-21 iul. 1997) marcheaz─â sciziunea partidului: Teodor Mele╚Öcanu, vicepre╚Öedinte al P.D.S.R., Mircea Co╚Öea, Marian Enache ╚Öi Mugurel Vintil─â demisioneaz─â din partid; Iosif Boda ╚Öi Viorel S─âl─âgean sunt exclu╚Öi din partid. Demisionarii ╚Öi exclu╚Öii din P.D.S.R. vor forma partidul Alian╚Ťa pentru Rom├ónia (ApR). Conferin╚Ťa adopt─â un nou program ╚Öi efectueaz─â unele modific─âri la Statut. Ion Iliescu este reales ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte, Adrian N─âstase ocup├ónd ├«n continuare pe cea de prim-vicepre╚Öedinte. ├Än vederea alegerilor din 2000, este convocat─â Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â (9 oct. 1999), care a hot─âr├ót strategia electoral─â, a desemnat pe Ion Iliescu candidat la alegerile preziden╚Ťiale ╚Öi a propus solu╚Ťii de guvernare pentru scoaterea Rom├óniei din criz─â. P.D.S.R. a semnat, ├«n perioada 30 iul. 1999-24 aug. 2000, ├«n perspectiva alegerilor locale ╚Öi preziden╚Ťiale din 2000, protocoale de colaborare cu forma╚Ťiuni politice civice ╚Öi sindicale. La 25 febr. 2000, P.D.S.R. ╚Öi P.U.R. au pus bazele alian╚Ťei politice preelectorale, Polul Democrat Social din Rom├ónia (P.D.S.R.), ├«n vederea particip─ârii pe liste comune a celor dou─â partide la alegerile legislative din nov. 2000 sus╚Ťinerea unui candidat unic la pre╚Öeden╚Ťie, ├«n persoana lui Ion Iliescu; dup─â alegerile locale (iul. 2000), c├ó╚Ötigate confortabil de P.D.S.R., inclusiv prim─âriile de sector ale Capitalei, Partidul Social Democrat Rom├ón (P.S.D.R.) semneaz─â cu P.D.S.R. (7 sept. 2000) dou─â protocoale: primul prevedea aderarea P.S.D.R. la Polul Democrat Social din Rom├ónia, iar al doilea se referea la crearea grupului parlamentar P.S.D.R.-P.D.S.R. dup─â alegerile parlamentare ╚Öi fuziunea celor dou─â partide ├«n prima jum─âtate a anului 2001, sub denumirea de Partidul Social Democrat (P.S.D.). ├Än urma victorie Polului Democrat Social din Rom├ónia ├«n alegerile parlamentare (26 nov. 2000) Partidului Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia i-au revenit 142 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 59 de senatori; candidatul P.D.S.R., Ion Iliescu, ├«n primul tur al alegerilor preziden╚Ťiale s-a clasat pe primul loc (din 12 candida╚Ťi, cu 36,35% din voturi), iar ├«n turul al doilea de scrutin (10 dec. 2000), av├ónd sprijinul P.N.L., P.D. ╚Öi U.D.M.R. a ie╚Öit victorios cu 66,82% din voturi ├«mpotriva contracandidatului s─âu, Corneliu Vadim Tudor. Adrian N─âstase este desemnat pentru func╚Ťie de prim-ministru ╚Öi ├«n calitatea sa de prim-vicepre╚Öedinte preia provizoriu conducerea partidului. La 27 dec. P.S.D.R. semneaz─â dou─â protocoale cu P.N.L. (dezavuat de acesta ├«n 18 apr. 2001, invoc├ónd nerespectarea de c─âtre P.D.S.R. a prevederilor protocolului) ╚Öi U.D.M.R. de sus╚Ťinere a guvernului minoritar Adrian N─âstase ╚Öi de colaborare mai str├óns─â, pe probleme specifice. La 19 ian. 2001, Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â Extraordinar─â a P.D.S.R. ├«l alege, ├«n unanimitate, pe Adrian N─âstase ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al partidului, iar la 16 iun. 2001 are loc Congresul de fuziune a P.D.S.R. ╚Öi P.S.D.R. ╚Öi de creare a P.S.D.; se adopt─â Statutul ╚Öi Programul noului partid ╚Öi se aleg organele de conducere. ├Än cursul anilor 2001-2002, P.S.D. ╚Öi-a consolidat structurile, at├ót prin realizarea unor fuziuni prin absorb╚Ťie (cu Partidul For╚Ťelor Democratice ÔÇÖ89, Partidul Moldovenilor, Partidul Socialist al Muncii ╚Öi Partidul Rena╚Öterii Na╚Ťionale), prin cre╚Öterea ponderii parlamentare a ale╚Öilor locali. La 6 ian. 2003, Delega╚Ťia Permanent─â a adoptat strategia politic─â pentru anul 2003: cre╚Öterea nivelului de trai, reducerea ╚Öomajului, reforma fiscal─â ╚Öi reformarea sistemului de pensii. P.S.D. ├«nfiin╚Ťeaz─â (3 mart. 2003) ÔÇ×Grupul de ac╚Ťiune pentru unitatea social-democrat─âÔÇŁ, ├«n vederea atragerii unor noi personalit─â╚Ťi din sfera social-democrat─â ╚Öi ├«nscrierii acestora ├«n P.S.D. P.S.D. este membru al Interna╚Ťionalei Socialiste (din oct. 2003). ├Än apr. 2000, partidul a fost primit ├«n grupul socialist din Consiliul Europei. Pre╚Öedin╚Ťi: Ion Iliescu (1990-1992; 1997-2000), Oliviu Gherman (1992-1996), Adrian N─âstase (2000-2005), Mircea Geoan─â (2005-2010), Victor Ponta (2010-); pre╚Öedin╚Ťi executivi: Adrian N─âstase (1993-1997; 2005-2006), Octav Cozm├ónc─â (2003-2005), Dan Mircea Popescu (2005-2006). Editeaz─â publica╚Ťia ÔÇ×Democra╚Ťia social─âÔÇŁ.
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROM├éNIA (P.S.D.M.R.), primul partid al muncitorilor din Rom├ónia, Creat la Bucure╚Öti ├«n urma Congresului din 31 mart./12 par.-3/15 par. 1893, la care au participat 55 de delega╚Ťi, reprezent├ónd organiza╚Ťii politice ╚Öi profesionale din Bucure╚Öti, Ia╚Öi, Ploie╚Öti, Gala╚Ťi, Craiova, Bac─âu, Boto╚Öani, Tecuci, T├órgul Frumos. Congresul adopt─â Programul (vot universal ╚Öi direct pentru to╚Ťi cet─â╚Ťenii Rom├óniei ce au ├«mplinit v├órsta de 20 de ani, f─âr─â deosebire de sex, de religie ╚Öi de ras─â, egalitatea ├«n drepturi a femeilor, impozitul progresiv asupra veniturilor, ziua de munc─â de opt ore, repaus duminical ╚Ö.a.), statutul ╚Öi Consiliul General al partidului format din: Ioan N─âdejde, Vasile G. Mor╚Ťun, Alexandru Radovici, Alexandru Ionescu, Constantin Mille. Din 1907, conducerea central─â a partidului a fost asigurat─â de c─âtre Comitetul Central, iar din 1910, de Comitetul Executiv. Dup─â trecerea (apr. 1899) unor frunta╚Öi ai partidului, a╚Öa-numi╚Ťii ÔÇ×genero╚ÖiÔÇŁ, ├«n Partidul Na╚Ťional-Liberal, a avut loc dezorganizarea, pentru un timp, a P.S.D.M.R.-ului; ├«n acest r─âstimp, mai ales, ├«ncep├ónd din 1901, organiza╚Ťiile politice ╚Öi profesionale ale muncitorilor ├«╚Öi continu─â activitatea sub conducerea cercului ÔÇ×Rom├ónia muncitoareÔÇŁ. La Conferin╚Ťa pe ╚Ťar─â de la Gala╚Ťi (29 iun./12 iul.-1/14 iul. 1907) a sindicatelor ╚Öi cercurilor socialiste din Rom├ónia se hot─âr─â╚Öte ├«nfiin╚Ťarea Uniunii Socialiste din Rom├ónia, care la Congresul din 31 ian./13 febr.-2/15 febr. 1910 se transform─â ├«n Partidul Social-Democrat din Rom├ónia (P.S.D.R.); cu acest prilej se adopt─â un program cu revendic─âri general-democratice: vot universal, legisla╚Ťie muncitoreasc─â, drept de asociere ╚Öi de grev─â, ziua de muncp de opt ore, contract colectiv de munc─â, condamnarea oric─âror forme de antisemitism etc. ├Än perioada neutralit─â╚Ťii (1914-1916), P.S.D.R. a organizat manifesta╚Ťii ├«mpotriva intr─ârii Rom├óniei ├«n ÔÇ×r─âzboiul imperialistÔÇŁ, ╚Öi a salutat Unirea din 1918, cer├ónd ca ÔÇ×Rom├ónia nou─â de ast─âzi se devin─â Rom├ónia socialist─â de m├óineÔÇŁ. La 28 nov./11 dec. 1918, P.S.D.R. ├«╚Öi schimb─â denumirea ├«n Partidul Socialist din Rom├ónia (P.S.R.), care adopt─â un program politic, cunoscut sub numele de ÔÇ×Declara╚Ťii de principiiÔÇŁ, ├«n care ├«nscrie teza bol╚Öevic─â a ÔÇ×cuceririi puterii politice prin orice mijloace, ├«n vederea instaur─ârii dictaturii proletariatuluiÔÇŁ, preciz├ónd c─â ÔÇ×Partidul Socialist din Rom├ónia este un partid de clas─â, care, inspir├óndu-se de la ideile socialismului ╚Ötiin╚Ťific, urm─âre╚Öte desfiin╚Ťarea exploat─ârii muncii sub orice form─â prin trecerea mijloacelor de produc╚Ťie ╚Öi de schimb ├«n st─âp├ónirea societ─â╚ŤiiÔÇŁ. Din Comitetul Executiv al partidului au f─âcut parte: Ilie Moscovici, Gheorghe Cristescu, Ion C. Frimu ╚Ö.a. P.S.R. a stimulat mi╚Öc─ârile revendicative: greva muncitorilor tipografi din Bucure╚Öti (13/26 dec. 1919), greva general─â din 20-28 oct. 1920 etc. Dup─â revenirea ├«n ╚Ťar─â de la Moscova (1920) a delega╚Ťiei P.S.R. (Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, D. Fabian, E. Rozvan, C. Popovici, I. Fluera╚Ö) se convoac─â la Bucure╚Öti (30 ian.-2 febr. 1921) Consiliul General al Partidului Socialist din Rom├ónia ╚Öi a Comisiei generale a sindicatelor, la care se contureaz─â trei puncte de vedere fa╚Ť─â de problema afilierii la Interna╚Ťionala a III-a, Comunist─â: gruparea de st├ónga (comuni╚Ötii), cu 18 voturi cer afilierea imediat─â, reprezentan╚Ťii social-democra╚Ťiei (8 voturi) resping aceast─â idee ╚Öi cer afilierea la Interna╚Ťionala de la Amsterdam, iar cei situa╚Ťi pe pozi╚Ťii de centru (ÔÇ×sociali╚Ötii-unitariÔÇŁ) (12 voturi) dorind men╚Ťinerea unit─â╚Ťii de ac╚Ťiune a Partidului Socialist, propun reluarea discut─ârii afilierii ╚Öi alegerea unui Consiliu General, constituit, ├«n mod egal, din reprezentan╚Ťii tuturor celor trei puncte de vedere. Consiliul, aprob├ónd cu majoritate de voturi mo╚Ťiunea grup─ârii comuniste, hot─âr─â╚Öte convocarea Congresului general al partidului pe data de 8 mai 1921, care transform─â P.S.R. ├«n Partidul Comunist din Rom├ónia (P.C.R.). Reprezentan╚Ťii social-democra╚Ťi, adversari ai afilierii la Interna╚Ťionala a III-a, Comunist─â, p─âr─âsesc partidul. A editat publica╚Ťiile: ÔÇ×MuncaÔÇŁ (1890-1894); ÔÇ×Lumea nou─âÔÇŁ (1894-1900); ÔÇ×Rom├ónia muncitoareÔÇŁ (ian.-iun. 1902; 1905-1914); ÔÇ×Lupta zilnic─âÔÇŁ (1914-1916); ÔÇ×SocialismulÔÇŁ (1918-1921).
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT DIN ROM├éNIA (P.S.D.R), partid creat (7-9 mai 1927) pe baza Federa╚Ťiei Partidelor Socialiste din Rom├ónia, constituit─â la r├óndul ei (19-20 iun. 1921), ├«n componen╚Ťa P.S.D. Bucovina, P.S. din Banat ╚Öi P.S. din Transilvania ╚Öi organiza╚Ťiei social-democrate din Vechiul Regat. Din momentul ├«nfiin╚Ť─ârii, P.S.D.R., ├«n programul adoptat, ╚Öi-a propus ÔÇ×desfiin╚Ťarea exploat─ârii economice, a asupririi politice ╚Öi na╚Ťionale ╚Öi a ├«napoierii culturale... prin cucerirea puterii de stat, socializarea mijloacelor de produc╚ŤieÔÇŁ, toate acestea urm├ónd s─â fie atinse pe calea reformelor, ├«ntre care pe primul loc se situa: instituirea votului universal pentru to╚Ťi cet─â╚Ťenii de la v├órsta de 20 de ani ├«n sus, numirea guvernului de c─âtre Parlament, adoptarea unui sistem de ocrotire social─â pentru muncitori, ├«nt─ârirea micilor gospod─ârii ╚Ť─âr─âne╚Öti, dezvoltarea ├«nv─â╚Ť─âm├óntului etc. ├Än febr. 1928, P.S.D.R. realizeaz─â o ├«n╚Ťelegere cu Partidul Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc ├«n vederea ├«nl─âtur─ârii de la putere a liberalilor, urmat─â apoi de ├«ncheierea unui cartel electoral, ├«n vederea alegerilor parlamentare din dec. 1928, ob╚Ťin├ónd nou─â mandate de deputa╚Ťi; la alegerile parlamentare (iun. 1931 ╚Öi iul. 1932) a ob╚Ťinut ╚Öase ╚Öi, respectiv, ╚Öapte mandate de deputat. Dup─â instaurarea regimului autoritar regal (10 febr. 1938), unii dintre frunta╚Öii P.S.D.R. ader─â la acesta ╚Öi se afl─â printre semnatarii apelului de ├«nfiin╚Ťare a Partidului Frontului Rena╚Öterii Na╚Ťionale (F.R.N.); candid├ónd pe listele F.R.N. (iun. 1939), au fost ale╚Öi ├«n Parlament 14 senatori ╚Öi 11 deputa╚Ťi social-democra╚Ťi. ├Än decursul existen╚Ťei sale, a cunoscut mai multe sciziuni: ├«n 15 iul. 1928, gruparea dr. Litman Ghelerter, ╚śtefan Voitec ╚Ö.a. pune bazele Partidului Socialist al Muncitorilor din Rom├ónia, care ├«n sept. 1931 ├«╚Öi schimb─â denumirea ├«n Partidul Socialist din Rom├ónia; ├«n febr. 1933 se desprinde din P.S.D.R. gruparea Constantin Popovici, care ├«n aug. 1933, fuzioneaz─â cu Partidul Socialist Independent din Rom├ónia, sub numele de Partidul Socialist Unitar. Aderarea unor lideri ai P.S.D.R. la regimul lui Carol al II-lea a provocat declan╚Öarea unei greve crize de partid; ├«n 1943 se constituie un nou Comitet Executiv al P.S.D.R., condus de Constantin-Titel Petrescu. Implic├óndu-se ├«n ac╚Ťiunile de scoatere a Rom├óniei din r─âzboi, P.S.D.R. ├«ncheie (1 mai 1944) cu P.C.R. un acord privind crearea Frontului Unic Muncitoresc, iar la 20 iun. particip─â la constituirea Blocului Na╚Ťional-Democratic, cu reprezentan╚Ťii P.N.╚Ü., P.N.L. ╚Öi P.C.R., care prevedea desprinderea de Reich, al─âturarea la Na╚Ťiunile Unite ╚Öi restabilirea democra╚Ťiei; ├«n oct. 1944, a aderat la Frontul Na╚Ťional Democrat. P.S.D.R. a de╚Ťinut c├óteva portofolii ├«n guvernele care s-au succedat la c├órma ╚Ť─ârii dup─â 23 aug. 1944. ├Än condi╚Ťiile cre╚Öterii presiunilor Moscovei de a instaura c├ót mai grabnic un regim comunist ├«n Rom├ónia, are loc Conferin╚Ťa P.S.D.R. (1-2 dec. 1945), care adopt─â rezolu╚Ťia propus─â de grupul C. Titel-Petrescu, pre╚Öedintele partidului, potrivit c─âreia se preconiza prezentarea separat─â a P.S.D.R. la viitoarele alegeri (nu pe liste ale F.N.D., cum propuseser─â comuni╚Ötii). Congresul al XVII-lea extraordinar al P.S.D.R. (10 mart. 1946) hot─âr─â╚Öte cu majoritate de voturi participarea la alegerile parlamentare din nov. 1946 ├«n bloc cu celelalte forma╚Ťiuni politice reprezentate ├«n F.N.D. Are loc scindarea partidului, gruparea condus─â de C. Titel-Petrescu, exclus─â din partid (16 mart. 1946), care ├«nfiin╚Ťeaz─â, la 9 mai, Partidul Social-Democrat Independent. Aripa procomunist─â din P.S.D.R. ├«╚Öi asigur─â controlul deplin asupra partidului. La alegerile parlamentare (nov. 1946), P.S.D.R., candid├ónd pe listele Blocului Partidelor Democrate, ob╚Ťine 81 mandate de deputa╚Ťi, primind ├«n noul guvern patru ministere ╚Öi trei subsecretariate de stat. La 23 febr. 1948, are loc fuziunea P.S.D.R. cu P.C.R., pun├óndu-se astfel bazele Partidului Muncitoresc Rom├ón, fapt care a marcat sf├ór╚Öitul existen╚Ťei de sine st─ât─âtoare a P.S.D.R. ├Äncep├ónd din mart. 1948, liderii partidului sunt aresta╚Ťi ╚Öi ├«ntemni╚Ťa╚Ťi. Re├«nfiin╚Ťat la 18 ian. 1990, sub numele de Partidul Social Democrat Rom├ón de c─âtre un grup de ini╚Ťiativ─â, condus de Adrian Dumitriu, fostul secretar general al Partidului Social-Democrat Independent. La alegerile legislative (20 mai 1990), P.S.D.R. a participat cu liste proprii, ob╚Ťin├ónd dou─â mandate ├«n Adunarea Deputa╚Ťilor, iar ├«n Senat nici un mandat, ├«ntruc├ót nu a ├«ntrunit num─ârul de voturi necesare. A participat (15 dec. 1990), al─âturi de P.N.╚Ü.-C.D., P.N.L., P.E.R. ╚Öi U.D.M.R., la constituirea Conven╚Ťiei Na╚Ťionale pentru Instaurarea Democra╚Ťiei (C.N.I.D.), iar la 26 nov. 1991, la formarea Conven╚Ťiei Democratice din Rom├ónia, pe listele c─âreia ├«n alegerile legislative (27 sept. 1992) a ob╚Ťinut 10 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi un mandat de senator. ├Än 7-9 mart. 1991, a avut loc primul Congres al Partidului care a adoptat Statutul (care a suferit unele modific─âri la Congresele II (10-12 dec. 1993) ╚Öi III (14-15 iun. 1997)) ╚Öi Programul care, ├«n linii mari, relua unele prevederi din Programul provizoriu, cum sunt: pluralismul politic, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor ├«n stat, egalitate ├«n fa╚Ťa legii, asigurarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor cet─â╚Ťene╚Öti, restructurarea economiei na╚Ťionale etc. Respingerea de c─âtre conducerea C.D.R. a propunerii P.S.D.R. de reorganizare a alian╚Ťei, ├«n sensul ca forma╚Ťiunile civice s─â nu mai participe la luarea deciziilor. ceea ce ar fi avut drept consecin╚Ť─â diminuarea rolului de hegemon al P.N.╚Ü.-C.D. ├«n C.D.R., a determinat hot─âr├órea Consiliului Na╚Ťional (15 fenr. 1995) de ie╚Öire a P.S.D.R. din alian╚Ť─â. La 27 sept. 1995 a ├«ncheiat cu Partidul Democrat Uniunea Social Democrat─â (U.S.D.), cu scopul prezent─ârii de liste comune la alegerile locale ╚Öi parlamentare ╚Öi sus╚Ťinerea unui candidat unic la pre╚Öeden╚Ťie, ├«n persoana lui Petre Roman, pre╚Öedintele Partidului Democrat. U.S.D. s-a plasat pe locul trei, dup─â P.D.S.R. ╚Öi C.D.R., ├«n alegerile locale, ob╚Ťin├ónd pentru primari (16,08$ din mandate), pentru consiliile locale (14,96% din mandate), iar pentru consiliile jude╚Ťene (11,64% din mandate). ├Än turul doi al alegerilor pentru Prim─âria General─â a Capitalei, U.S.D. a sus╚Ťinut candidatul C.D.R., Victor Ciorbea. La alegerile legislative (3 nov. 1996), U.S.D. a ob╚Ťinut 12,93% din voturi pentru Senat, astfel c─â P.S.D.R. i-a revenit 10 mandate de deputat ╚Öi unul de senator. Candidatul U.S.D. pentru pre╚Öeden╚Ťie, Petre Roman s-a plasat pe locul al treilea (din 16 candida╚Ťi la func╚Ťia de pre╚Öedinte), cu 20,54% din voturi. ├Än guvernele de coali╚Ťie C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. (Victor Ciorbea, Radu Vasile ╚Öi Mugur Is─ârescu), P.S.D.R. a de╚Ťinut portofoliul Ministerului Muncii ╚Öi Protec╚Ťiei Sociale. Printr-o hot─âr├óre a Consiliului Na╚Ťional al P.S.D.R. (13 mai 1999) se denun╚Ť─â unilateral alian╚Ťa dintre cele dou─â partide ÔÇô U.S.D. La congresul partidului (16 oct. 1999), ├«n condi╚Ťiile retragerii lui Sergiu Cunescu din func╚Ťia de pre╚Öedinte al P.S.D.R., au loc alegeri pentru conducerea partidului, la care candideaz─â Alexandru Athanasiu (adept al r─âm├ónerii ╚Öi p─âstrarea individualit─â╚Ťii partidului) ╚Öi Emil Putin (adept al ie╚Öirii de la guvernare ╚Öi fuziunii cu Ap.R.). Primul a ie╚Öit, la limit─â, victorios, iar grupul condus de Emil Putin a demisionat ├«n bloc ╚Öi s-a ├«nscris ├«n Ap.R. Un grup de fo╚Öti membri membri ai Partidului Democrat Agrar din Rom├ónia, ├«n frunte cu Victor Surdu, intr─â ├«n r├óndurile P.S.D.R. (27 ian. 2000). La scurt─â vreme fostul lider al P.D.A.R., demisioneaz─â, dup─â e╚Öecul suferit la alegerile pentru func╚Ťia de primar general al Capitalei (iun. 2000), dar ╚Öi nemul╚Ťumit de ├«nceperea de c─âtre conducerea P.S.D.R. a negocierilor cu alte partide din st├ónga e╚Öichierului politic: P.D.S.R., P.D., Ap.R.; La 22 iul. 2000 are loc fuziunea prin absorb╚Ťie a Partidului Socialist. La 7 sept. 2000 semneaz─â cu P.D.S.R. dou─â protocoale: primul prevedea aderarea P.S.D.R. la Polul Democrat Social din Rom├ónia, iar al doilea se referea la crearea grupului parlamentar P.S.D.R.-P.D.S.R. dup─â alegerile parlamentare ╚Öi fuziunea celor dou─â partide ├«n prima jum─âtate a anului 2001, sub denumirea de Partidul Social Democrat. Particip├ónd pe listele Polului Democrat Social din Rom├ónia, P.S.D.R. a ob╚Ťinut ╚Öapte mandate de deputa╚Ťi ╚Öi dou─â de senatori, precum ╚Öi un portofoliu ├«n guvernul Adrian N─âstase. Membru al Interna╚Ťionalei Socialiste (din 1996). ├Än urma Congresului de fuziune (16 iun. 2001) a P.D.S.R. ╚Öi P.S.D.R. se creeaz─â Partidul Social Democrat; se adopt─â Statutul ╚Öi Programul noului partid; pre╚Öedinte Adrian N─âstase. Pre╚Öedin╚Ťi: Gheorghe Grigorovici (1936-1938); Constantin Titel-Petrescu (1943-1946); Sergiu Cunescu (1991-1999). Alexandru Athanasiu (1999-2001). A editat publica╚Ťiile: ÔÇ×SocialismulÔÇŁ (1927-1933); ÔÇ×Lumea nou─âÔÇŁ (1933-1940); ÔÇ×LibertateaÔÇŁ (1944-1948); ÔÇ×LuminaÔÇŁ (1990-1995).
REVISTA SOCIAL─é, publica╚Ťie teoretic─â socialist─â din Rom├ónia. A ap─ârut, lunar, la ia╚Öi (1884-1887).
REVUE ROUMAINE DES SCIENCES SOCIALES [rev├╝ rum├ęn de si├ús sosi├íl], revist─â rom├ón─â de ╚Ötiin╚Ťe sociale. ├Änfiin╚Ťat─â ├«n 1954. Apare la Bucure╚Öti, ├«n cinci serii: filozofie ╚Öi logic─â, psihologie, ╚Ötiin╚Ťe juridice, ╚Ötiin╚Ťe economice, sociologie.

Social dex online | sinonim

Social definitie

Intrare: social
social adjectiv
  • silabisire: -ci-al