13 definiții pentru sociabil
SOCIÁBIL, -Ă, sociabili, -e,
adj. Capabil să trăiască în relații permanente cu semenii săi, în societate. ♦ Căruia îi plac relațiile cu semenii săi, care se împrietenește ușor cu alții; comunicativ, apropiat, prietenos. [
Pr.: -ci-a-] – Din
fr. sociable,
lat. sociabilis.
SOCIÁBIL, -Ă, sociabili, -e,
adj. Capabil să trăiască în relații permanente cu semenii săi, în societate. ♦ Căruia îi plac relațiile cu semenii săi, care se împrietenește ușor cu alții; comunicativ, apropiat, prietenos. [
Pr.: -ci-a-] – Din
fr. sociable, lat. sociabilis. SOCIÁBIL, -Ă, sociabili, -e,
adj. (Despre oameni) Care trăiește în societate;
p. ext. cu care te poți înțelege, cu care poți stabili ușor relații; comunicativ, prietenos.
sociábil (-ci-a-)
adj. m.,
pl. sociábili;
f. sociábilă,
pl. sociábile
sociábil adj. m. (sil. -ci-a-), pl. sociábili; f. sg. sociábilă, pl. sociábile SOCIÁBIL adj. 1. comunicativ, expansiv, prietenos, volubil, (rar) social, vorbitor, (înv.) soțios, (fig.) deschis. (O fire ~.) 2. atașabil. (Om ~.)
Sociabil ≠ insociabil, nesociabil SOCIÁBIL, -Ă adj. (Despre oameni) Capabil să trăiască în societate. ♦ Prietenos, apropiat, comunicativ. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. sociable, lat. sociabilis < socius – tovarăș].
SOCIÁBIL, -Ă adj. (despre oameni) capabil să trăiască în societate. ◊ prietenos, apropiat, comunicativ. (< fr. sociable, lat. sociabilis)
SOCIÁBIL ~ă (~i, ~e) Care se integrează ușor în societate; care stabilește ușor relații bune și permanente cu oamenii; comunicativ. [Sil. -ci-a-] /<fr. sociable sociabil n.
1. născut spre a trăi în societate:
2. cu care e ușor de a trăi: om sociabil.
*sociábil, -ă adj. (lat. sociabilis. V.
soț). Făcut p. a trăĭ în societate: omu e un animal esențialmente sociabil. Care nu fuge de lume, care te primește bine, amabil: acest om nu e sociabil. V.
sălbatic. SOCIABIL adj. 1. comunicativ, expansiv, prietenos, volubil, (rar) social, vorbitor, (înv.) soțios, (fig.) deschis. (O fire ~.) 2. atașabil. (Om ~.) Sociabil dex online | sinonim
Sociabil definitie