Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru sobrietate

SOBRIET├üTE s. f. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi sobru; simplitate, concizie, austeritate (├«n aspect, ├«n felul de a fi). 2. Cump─âtare, modera╚Ťie ├«n felul de a m├ónca, de a bea, de a se ├«mbr─âca etc. [Pr.: -bri-e-] ÔÇô Din fr. sobri├ęt├ę, lat. sobrietas, -atis.
SOBRIET├üTE s. f. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi sobru; simplitate, concizie, austeritate (├«n aspect, ├«n felul de a fi). 2. Cump─âtare, modera╚Ťie ├«n felul de a m├ónca, de a bea, de a se ├«mbr─âca etc. [Pr.: -bri-e-] ÔÇô Din fr. sobri├ęt├ę, lat. sobrietas, -atis.
SOBRIET├üTE, sobriet─â╚Ťi, s. f. 1. (├Än art─â) ├Änsu╚Öirea de a nu con╚Ťine nimic de prisos, excesiv sau inutil; simplitate, concizie. El se deosebise de c├«nd era ├«n ╚Öcoal─â printr-o neobi╚Önuit─â sobrietate ╚Öi preciziune de stil. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 76. De nu s-ar deosebi, pe subt aceast─â mi╚Öcare, sobrietatea de linii a artelor antice... s-ar putea crede c─â acest episod a fost schi╚Ťat de penelul energic al lui Rubens. ODOBESCU, S. III 124. 2. Cump─âtare, modera╚Ťie ├«n felul de a m├«nca, de a se ├«mbr─âca etc.; ├«nfr├«nare, temperan╚Ť─â, simplitate. [La Leningrad] popula╚Ťia este ├«mbr─âcat─â ca ╚Öi ├«n celelalte ora╚Öe ale Uniunii Sovietice ÔÇô ╚Ťinut─â simpl─â p├«n─â la sobrietate. SAHIA, U.R.S.S. 30. C├«nd cineva ia ├«n b─âgare de seam─â hrana poporului nostru... nu ╚Ötie de ce se minuneaz─â mai mult, de sobrietatea sau de ├«nv├«rto╚Öarea lui la munc─â. I. IONESCU, M. 203.
sobriet├íte (so-bri-e-) s. f., g.-d. art. sobrietß║»╚Ťii
sobriet├íte s. f. (sil. -bri-e-), g.-d. art. sobriet─â╚Ťii
SOBRIET├üTE s. 1. modestie, simplicitate, simplitate. (~ ├«mbr─âc─âmintei.) 2. austeritate, gravitate, rigorism, severitate, (rar) asprime. (~ liniilor unei construc╚Ťii.)
SOBRIET├üTE s.f. 1. ├Änsu╚Öirea a ceea ce este sobru; simplitate, concizie. 2. Cump─âtare, modera╚Ťie, m─âsur─â; ├«nfr├ónare, temperan╚Ť─â. [Pron. -bri-e-. / cf. fr. sobri├ęt├ę, lat. sobrietas].
SOBRIET├üTE s. f. 1. ├«nsu╚Öirea a ceea ce este sobru; simplitate, concizie. 2. cump─âtare, modera╚Ťie, m─âsur─â. (< fr. sobri├ęt├ę, lat. sobrietas)
SOBRIET├üTE f. Caracter sobru; austeritate; cump─âtare. [G.-D. sobriet─â╚Ťii; Sil. sob-ri-e-] /<lat. sobrietas, ~atis, fr. sobri├ęt├ę
sobrietate f. cump─âtare.
*sobriet├íte f. (fr. sobri├ęt├ę, d. lat. sobrietas, -├ítis). Cump─âtare, ├«nfr├«nare, modera╚Ťiune, temperan╚Ť─â (├«n m├«ncare ╚Öi b─âutur─â).
SOBRIETATE s. 1. modestie, simplicitate, simplitate. (~ ├«mbr─âc─âmin╚Ťii.) 2. austeritate, gravitate, rigorism, severitate, (rar) asprime. (~ liniilor unei construc╚Ťii.)

Sobrietate dex online | sinonim

Sobrietate definitie

Intrare: sobrietate
sobrietate substantiv feminin
  • silabisire: -bri-e-