SOBÓRNIC, -Ă, sobornici, -ce, adj. (Înv.) Ecumenic; sinodal. – Din sl. sŭborĭnŭ.

SOBÓRNIC, -Ă, sobornici, -ce, adj. (Înv.) Ecumenic; sinodal. – Din sl. sŭborĩnŭ.

sobórnic (înv.) adj. m., pl. sobórnici; f. sobórnică, pl. sobórnice

sobórnic adj. m., pl. sobórnici; f. sg. sobórnică, pl. sobórnice

SOBÓRNIC adj. v. ecumenic, sinodal, sinodic.

SOBÓRNIC, SOBÓRNICĂ, sobórnici, sobórnice, adj. (Var.) Sobornicesc. (sobor + suf. -nic)

sobórnic și -icésc, -eáscă adj. (vsl. sŭborĭnŭ, rus. sobórnyĭ, de sobor). Vechĭ. Sinodal, de sobor, conform soboruluĭ: sobornicească biserică.

sobornic adj. v. ECUMENIC. SINODAL. SINODIC.