Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru sobor

SOB├ôR, soboare, s. n. 1. (├Änv.) Adunare, ├«ntrunire, consf─âtuire; sfat. ÔÖŽ (Bis.) Sinod. 2. Slujb─â religioas─â ortodox─â oficiat─â de un num─âr mare de clerici. ÔÇô Din sl. s┼şbor┼ş.
SOB├ôR, soboare, s. n. 1. (├Änv.) Adunare, ├«ntrunire, consf─âtuire; sfat. ÔÖŽ (Bis.) Sinod. 2. Slujb─â religioas─â ortodox─â oficiat─â de un num─âr mare de clerici. ÔÇô Din sl. s┼şbor┼ş.
SOB├ôR, soboare, s. n. 1. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) Adunare de oameni, ├«ntrunire, consf─âtuire; sfat. Uite, ast─âzi chiar... Vreau s─â ╚Ťin─â, nu ╚Ötiu unde, o-ntrunire, un sobor. DAVILA, V. V. 25. [Muzele] cunosc trecutul ca ╚Öi prezentul ╚Öi ghicesc viitorul, iar cu c├«nt─ârile lor m─âiestre ├«nveselesc tot soborul zeiesc. CARAGIALE, N. S. 78. Puterea d-a face legi, d-a scoate d─âjdii sta ├«n adunarea sau soborul a toat─â ╚Ťara. B─éLCESCU, O. II 13. ÔŚŐ (Glume╚Ť) ╚śi cum ╚Ötie-o rug─âciune Doamna m─âs─âlari╚Ť─â, Tot soborul ├«i propune S-o aleag─â stari╚Ť─â. TOP├ÄRCEANU, B. 50. ÔÖŽ (Bis.) Sinod. C├«te soboare ╚Öi revizii de fe╚Ťe biserice╚Öti ╚Öi politece╚Öti, ╚Öi c├«╚Ťi str─âini din toat─â lumea... n-au trecut prin satul nostru. CREANG─é, A. 74. 2. (├Änvechit) Catedral─â. O biseric─â catedral─â, adec─â sobor, ce are o lucrare deosebit─â at├«t ├«n─âuntru c├«t ╚Öi pe afar─â. GOLESCU, ├Ä. 170.
sobór (slujbă religioasă, sinod) s. n., pl. soboáre
sobór s. n., pl. soboáre
SOBÓR s. (BIS.) conciliu, sinod. (~ ecumenic.)
SOBÓR s. v. adunare, catedrală, întrunire, reuniune, sfat.
SOBORÎ vb. v. aduna, întruni, reuni, strânge.
SOB├ôR sobo├íre n. 1) ├«nv. ├Äntrunire a unui grup de persoane pentru a discuta ╚Öi a hot─âr├« ceva; adunare; reuniune; sfat. 2) Organ suprem bisericesc de conducere. 3) Biseric─â central─â dintr-un ora╚Ö, unde serviciul divin este oficiat, de obicei, de un episcop; catedral─â. 4) (├«n biserica ortodox─â) Slujb─â religioas─â oficiat─â de mai mul╚Ťi slujitori ai cultului. /<sl. suboru, soboru
soborî2, sóbor, vb. IV refl. (reg.) a se îmbolnăvi de hernie; a se surupa.
sobor n. 1. sinod: dat ├«n judecat─â dinaintea soborului OD.; 2. adunarea frunta╚Öilor: soborul a toat─â ╚Ťara; 3. adunare: soborul arhanghelului Gavril. [Vechiu-rom. sobor = slav. S┼ČBOR┼Č, adunare].
sob├│r ╚Öi (vech─ş) s─âb├│r n., pl. oare, ╚Öi zbor, pl. ur─ş (vsl. s┼şbor┼ş, bg. s┼şbor, s├«rb. sabor, rus. sob├│r. V. zbor 2). Reuniune, ├«ntrunire. Concili┼ş, sinod, adunare de arhiere─ş sa┼ş de preu╚Ť─ş distin╚Ö─ş. Totalitatea unor preu╚Ť─ş or─ş c─âlug─âr─ş dintrÔÇÖun loc.
SOBOR s. (BIS.) conciliu, sinod. (~ ecumenic.)
sobor s. v. ADUNARE. CATEDRALĂ. ÎNTRUNIRE. REUNIUNE. SFAT.
soborî vb. v. ADUNA. ÎNTRUNI. REUNI. STRÎNGE.
sob├│r, soboare, s.n. ÔÇô 1. Adunare, ├«ntrunire, consf─âtuire, sfat. 2. (bis.) Sinod, adunarea clericilor. ├Än exp. a face sobor = a se ├«ntruni (pentru a se sf─âtui). 3. Judecat─â: ÔÇ×Cu g─âleata la izvor / P├ón-ei or faÔÇÖ sobor; / Cu g─âleata dup─â ap─â / P├ón-ei or faÔÇÖ judecat─âÔÇŁ (Papahagi, 1925: 80-81). Atestat ├«n Codicele de la Ieud (1630). ÔÇô Din sl. s┼şbor┼ş ÔÇ×adunareÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban, DEX, MDA).
sob├│r, -oare, s.n. ÔÇô 1. Adunare, ├«ntrunire, consf─âtuire, sfat. 2. (rel.) Sinod, adunarea clericilor. ├Än exp. a face sobor = a se ├«ntruni (pentru a se sf─âtui). 3. Judecat─â: ÔÇ×Cu g─âleata la izvor / P├ón-ei or faÔÇÖ sobor; / Cu g─âleata dup─â ap─â / P├ón-ei or faÔÇÖ judecat─âÔÇŁ (Papahagi 1925: 80-81). Atestat ├«n Codicele de la Ieud (1630). ÔÇô Din sl. s┼şbor┼ş, magh. szobor.

Sobor dex online | sinonim

Sobor definitie

Intrare: sobor
sobor substantiv neutru
Intrare: soborî (1 -bor)
soborî 1 -bor verb grupa a IV-a conjugarea a III-a